Marţi 31

Observ strădania unora de a face din Dan Diaconescu un respectabil şef de partid. Oameni cu pretenţia de seriozitate se grăbesc să valideze „programul politic” al elodianului.

Ar fi, desigur, o greşeală să ignori mişcarea numită „Partidul Poporului”.  Agitaţia cu acest nume poate încurca, pentru o vreme, multe socoteli, poate zăpăci unele calcule şi poate da peste cap unele sondaje. Dar este foarte probabil ca până la alegerile din 2012 trăznaia asta să se dezumfle, rămânând ceea ce este: un fenomen marginal, fără semnificaţie. E o părere personală.

Repet, agitaţia asta nu trebuie ignorată. Dar de aici şi până la aglomerarea de personaje cu aparenţa respectabilităţii, care îşi doreşte validarea lui Dan Diaconescu, în noua sa calitate, de lider de partid, e o cale lungă.  Şi tocmai asta este cu adevărat îngrijorător. Am spus-o în numeroase ocazii: peisajul nostru politic pare să aibă nevoie de un nou partid politic. Există un segment electoral consistent care nu se simte nicicum reprezentat de formaţiunile politice deja existente. Dacă nevoia asta urmează a fi satisfăcută de către Dan Diaconescu şi Partidul Poporului, atunci e limpede că nu ne mai facem bine.

Există destule discuţii despre cei care s-ar afla în spatele lui Diaconescu. Numele lui Traian Băsescu este, desigur, în capul listei. Dar la acest moment se pare că există mai multe cercuri care par interesate de controlul „noii formaţiuni politice”. De aici şi interesul pentru validarea rapidă a acestui „partid”. Vom mai vorbi despre asta. Deocamdată e de notat că am reuşit să trimitem un personaj din arest în Parlamentul european, aşa că de ce n-am face din partidul cercetatului de DNA, partid de guvernământ?

***

Multă lume serioasă pare dispusă la comentarea bazaconiilor lăzăroiului prezidenţial. Oameni zdraveni la cap par dispuşi la eforturi de decodificare şi inutilă analiză. Cine o fi Greuceanu? Dar vrejul de fasole? Care e Harry Potter şi cine Toma Alimoş?

Vocea prudenţei ne-ar putea şopti că n-ar fi rău să încercăm să citim puţin elucubraţiile fraţilor gri şi să încercăm să desluşim de ce pe calul cel năzdrăvan al lui Făt Frumos îl cheamă Setese. Că poate acolo e o parabolă complicată, care ascunde tâlcuri grozave. Vax! E o prostie. Atât.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. Dar nu crezi ca ar fi un kleine problem sa avem alegeri anticipate in viitorul foooarte apropiat? Desi incerc sa ma dezvat sa fiu paranoic, asa am o vaga impresie ca PP-ul lui DD a aparut doar ca o sperietoare pentru eventualele alegeri anticipate. „Facem alegeri acu, dati 20% la PP. Facem in 2012, atuncea numa noi de noi”

  2. Omul asta se pricepe numai la santaj. Ce sa caute el in capu’ statului? Si in primul rand cine sa-l voteze? Cativa neica nimeni care ii urmaresc emisiunile? S-avem pardon, nu el va fi alesul. N-are fata, n-are spich, n-are multe. Mi-e mi-e anti. Antipatic. Sa i-o trag.

  3. Zici că peisajul politic cere un nou partid. Eu zic să iei procentele din Dec.2009 şi să faci diferenţa între ele şi sondajele actuale. Eh, şi rezultatul diferenţei va reprezenta exact partea de electorat care vrea un nou partid. Dar nu orice fel de partid, ci unul exact pe stilul machitorului, dar cu o faţă diferită. Vor un partid care să îi mintă (încă o dată) frumos. Au nevoie de un „providenţial”. Eu vor să audă exact ce le zicea căpitanul, dar din altă gură.

    De aia zic că ai dreptate când zici că nu trebuie ignorat, însă eu aş merge mai departe până la a zice chiar că este un pericol real (pentru normalitate, pentru bunul simţ). Am fost surprins în trecut de ignoranţa, indolenţa şi idioţenia votanţilor(votacilor?), dar nu mi se va mai întâmpla asta încă o dată. M-am edificat.

  4. Daca si asta ajunge in Parlament (nu ca ar fi cel mai rau) atunci pa!
    Dar dupa ce marlanu´ o ajuns prezident dupa tot ce o facut nu ma mai mira nimic. Totusi ar fi pacat de inca niste ani pierduti…

  5. Senzația că peisajul politic cere un nou partid datează din 2002. Dar mai rămâne și electoratul, care nu pare deranjat de actualul peisaj politic și nu va credita noi propuneri: PC, URR, PIN, UNPR, PPP – toate au avut la vremea lor destule argumente, de diferite naturi și calibre. Unii s-au descurcat, alții nu. Dar nici unii nu s-au impus ca partid și nu au reușit să primenească peisajul politic. Indiferent dacă și-au propus asta sau nu.

  6. Poate unora li se pare o nebunie iar altora oricum o chestiune prea putin serioasa pentru a merita o clipa de atentie dar sunt cativa care vad in Partidul Piratilor o alternativa. Din pacate nu e si o alternativa la modul gandire al unora si nu este rapsunsul al toate problemele. E doar o bucatica din ce ar trebui sa fie un sistem politic. N-am spus un sistem politic normal pentru ca asa ceva nu exista, si am spus un sistem politic pentru ca acum in Romania asa ceva nu exista, avem doar un camp de lupta al unor triburi.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

- A word from our sponsors -

De citit

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...