Într-un editorial recent din „Dilema veche”, domnul Pleşu postulează solemn şi suficient:
„O regulă de bun-simţ ar fi aceasta: ca să conteşti statutul cuiva, trebuie să ai tu însuţi un statut. Să exişti. Să pui, la o adică, ceva pe masă. Nu orice nubilă ţanţoşă poate ieşi la portiţă ca să bombăne genunchii Ginei Lollobrigida. E nevoie de un dram de îndreptăţire, de oarecare acreditare: să fii măcar Miss Ferentari, sau Miss Tecuci! „
Chiar dacă, nu de puţine ori, luările publice de poziţie ale domnului Pleşu respiră un subiectivism suspect, explicit asumat sau nu, sunt imposibil de ignorat. Fie că ne este agreabil ori antipatic ( în mod direct sau prin afiliere), Andrei Pleşu este o voce care contează. Dacă nu întotdeauna este şi respectată aşa cum ar merita, este, poate, şi pentru că vocea domniei sale se face auzită, uneori inoportun, când toţi ceilalţi păstrează o pioasă tăcere. Ori pentru că glasul domniei sale tace, atunci când toţi ceilalţi strigă. Dar asta nu e în mod necesar un cusur.
În editorialul cu titlul „Cine pe cine beşteleşte” , din care am citat mai sus, enunţă un criteriu valid, cu care – dacă eşti vizitat de bun-simţ- nu ai cum fi în dezacord. Principiul e onorabil, enunţul perfect articulat. Şi atunci unde e problema? Domnul Pleşu invită la altitudinea principiilor, de unde, cu marcat dispreţ, ţinteşte spre toată lumea: anonimi forumişti, prăpădiţi de jurnalişţi ( „mănâncă şi ei o pâine”) , intelectuali cu o operă pe care domnia sa o socoteşte insuficientă. Toţi, laolaltă, reprezintă o gaşcă: „gaşca anti”. Gaşcă ignobilă, sumă a nimicului. Care sumă/gaşcă, ori cum am dori să-i mai spunem, nu contează, pentru că nu este validată de domnia sa. Iar „gaşca” aceasta anti are şi păcatul fundamental de a ridica din sprânceană, de a vocifera ( pe un ton nu de puţine ori nepotrivit, e drept) împotriva „găştii pentru”. Adică a găştii la care domnia sa îşi admite aflilierea. Adică „intelectualii lui Băsescu”. Sau foarte explicit: amicii Liiceanu şi Patapievici. Şi cu asta altitudinea principiilor e spulberată, postamentul somptuos devine ridicol prin aşezarea pe el a nimicului! În cazul domnilor Liiceanu şi Patapievici criteriul operei devine pasabil.
Nemulţumirea domnului Pleşu nu vine carevasăzică din reaua aşezare a valorilor în societatea noastră; nu dizolvarea criteriilor, în general, îi strică liniştea domniei sale. Ci ofensa pe care unii, din „gaşca anti”, o aduc amicilor domniei sale, Liiceanu şi Patapievici, onorabili reprezentanţi ai „găştii pentru”. Ori e deja stabilit: „gaşca pentru” contează. Nu de acolo se recrutează consulii, ambasadorii şi candidaţii pentru alte varii sinecuri?
Nu am cum înceta să-l preţuiesc pe domnul Pleşu. Lucru care poate continua să-i fie indiferent. Pot admite calitatea intelectuală a domnilor Liiceanu şi Patapievici. Şi, în fine, ader fără rezerve la raţionamentul domnului Pleşu. Îmbrăţişez principiul enunţat de domnia sa. Tocmai de aceea am să spun că aşa e drept, ca cel care mustră să aibă statura potrivită. Doar că, în cazul de faţă, despre statura morală este vorba. Ori, dacă înţelegem asta, raportul de mărime între staturile supuse comparaţiei, vom descoperi cu surprindere, se va inversa brusc. Iar argumentul superiorităţii opţiunii „pentru” a unei găşti naşte ipoteza că, de exemplu, „gaşca” scriitorilor de omagii adresate „tovarăşului” înainte de ’89 e indiscutabil superioară unei „găşti” din care (iertat să fiu!) ar fi făcut parte Paul Goma, Doina Cornea sau Monica Lovinescu. Ceea ce e cel puţin absurd. Şi dacă pare nepotrivită analogia cu „epoca de aur”, atunci admit orice altă comparaţie. Cu orice epocă în care se poate demonstra că lăudătorii supuşi puterii, cu o obedienţă interesată şi generos răsplătită, sunt mai merituoşi decât cei care au ales să reprezinte „gaşca anti”.
Chiar aşa. Cine pe cine beşteleşte?
[…] S-a mai scris pe tema, si fara sa ne intelegem in prealabil. Category: Cocietate si Sultura You can follow […]
Altitudinea principiilor domnilor in cauza, ajunge fix la oul piciorului unei broaste,
Si atunci cum sa nu te apleci si sa-i scuipi ?
Domnu’ Plesu are niste puncte de vedere cam dubioase in ultima vreme.
Este atat de trist ceea ce se intampla.
Si cand te gandesti ca Liiceanu venea cu un „Apel catre lichele”. Sau cand detractorii domnului Plesu, aratau cu punct si virgula Scrisoarea Tovarasului Andrei Plesu catre Secretarul general al Partidului Comunist Roman, tovarasul Nicolae Ceausescu (iar eu, in prostia mea, o puneam pe baza rautatii celor care care-l atacau). Sau cand domnul Patapievici, ne prezenta asa cum suntem (in „Politicele” domniei sale) si toata lumea il ataca (eu iara n-am inteles).
Dar, mai tarziu, cand a aparut EL, Malanu´Suprem
si le-a oferit ceea ce aveau altii, pe timpuri, normal ca au format o cetate inexpugnabila, in care nu mai aveau loc si altii si pe care era o profanare a o ataca. Nu faptul ca l-ai citit si tradus pe Heideger
te face om; nici faptul ca ai citit pe Hanah Arend
nu te face mai istet; nici faptul ca ai fost la Paltinis
nu-ti da o aura anume.
Locul intelectualului este in Cetate si este de-a educa si indruma cetatenii. Spre mai bine. Spre mai frumos.
Plus a critica puterea la orice greseala. De laudat o
lauda cetateanul la urne.
Dar ei, intelectualii de frunte s-au retras in turnul lor (de fildes?) si se bucura de firimiturile cazute de la masa puterii.
E pacat…
Splendid punctat , rabbi … ! 😛 Si excelent contra-argumentata expunerea , de catre Plesu , a unui principiu corect si frumos (cel al dreptului moral la critica), dar utilizat intr-un mod denaturat (evident cu buna-stiinta ) , parsiv , subversiv chiar … !!! 🙁
Iar cand elitele unei societati se proscriu , in masa , ce sa te mai astepti de la restul societatii ?!
excelent spus Rabbi.
Foarte, foarte corect. Iti multumesc ca ai vorbit si in numele meu!
Intre noi acum, te rog doar sa stergi virgula dintre ‘gasti’ si ‘naste’, in ultimul paragraf. Ca e intre subiect si predicat si-i dai lui plescu apa la moara.
Nu era virgulă, ci ghilimele bulibăşite. Mulţam de observaţie.
Sa-nteleg ca pe Basescu nu-l mai poate critica decat Iliescu si Constantinescu? Sau, hai, fie si Obama…
Bine (că) v-am regăsit!
Am impresia că dl. Pleşu a rămas descheiat la şliţ din epoca socialismului cu faţă umană când, parcă era…
Statura intelectuală nu implică şi garanţia moralităţii… Dacă ar fi să urmez firul argumentaţiei d-lui. Pleşu, pe ebanez ar fi în măsură să-l judece numai preşedinţii de-alde Bush jr. şi alţii ca el, aleşi „cu bătaie la numărătoare” sau alcoolicii incorijibili…
Faptul că omul şi tovarăşii lui conjuncturali, Liiceanu şi Patapievici au oarece statură intelectuală, nu îl impune ca deţinător al adevărului absolut. …nici măcar al celui relativ, atâta timp cât, pentru a-şi argumenta strâmbătatea afirmaţiilor, utilizează deliberat, vicii în argumentaţie.
Rabbi: Cartea e senzaţională! La cât mai multe pagini!
Mulţam, mulţam. Se mai pregăteşte şi urmare.
Autografe (În Bucureşti/Constanţa?)
Prima data , in viteza , am citit ,, cine pe cine beleshte”!! Si oare nu-i purul adevar- suntem belitzi de vii de catre o haita de nenorocitzi !!! Haita asta are o ierarhie , cu masculul ,,alfa” si femela ,, preferata”[ precum sultanii odinioara], apoi urmasii , ,, noi suntem urmasii, urmasii lui ……..!”, si in final cu cotarlele , javrele ,, anexe” de rigoare , la fel precum odinioara ordia sultanului !!!.Astia fac cele mai murdare si ordinare ,,lucruri” , ajutandu-l pe mascul sa-si mentzina dominatzia asupra haitei .Printre acestea si linsul si suptul , atat la propriu cat si la figurat , a diferitelor zone de care depind capacitatea de procreere si starea de confort a ,,tatucului” lor !! Evident ca si confortul si linistea lor, precum si cata carne le mai lasa pe oase , de ros .Si la cum arata baietzii astia, le ramane destula !!!!
Securistul Plesu nu mai are pereche! Se vede Gina Lollobrigida. ha ha ha!
Acest nevertebrat in turnul lui de fildes s-ar putea sa zica adevarul: Lumea nevetebratelor e lumea necuvantatoarelor . Ce liniste e in lumea lor!
Să desenezi ştii? Că inginerii pricepe mai iute o schemă… Că noi… ca cîinii…Om putea avea ochii albaştri… da’… Că numa’ husky…că malamutu’ de Alaska n-are, că-s căprui… şi te muşcă, nu ca „securiştii”… care te linge şi te lasă să-i pupi pe bot.
Io am mai învăţat la işcoală că… Da’ o zis tovarăşa că pleşuvi îs numa’ neşte vulturi hoitari…
Banzai!
JOS BĂSESCU, NAŞUL MAFIEI PDL ! JOS GUVERNUL DEZASTRU BĂSESCU-UDREA-BOC-ANASTASE ! CAPUL ÎN PĂMÂNT, TUPEISTULE, AFACERISTO-IMPERTINENT, OPREA !
HOARDA DE ŞARLATANI NEDEMNĂ DE SALUTUL ARMATEI ROMÂNE SE IMPUNE TRIMISĂ LA GUNOIUL ISTORIEI !
ROMÂNIA ÎN STRADĂ!! JOS FAMIGLIA PDL!
http://sfinx777.wordpress.com/2010/10/24/onoarea-armatei-romane-batjocorita-de-pacalicii-impertinenti-oprea-si-boc-basescu-hahaie/
LAŞII de la PDL au decis să NU participe la votul Moţiunii Majoritare ! Acesta E ORDINUL COTROCENIULUI, să se abţină de la vot! DE FRICĂ ! Nişte lache, pămpălăi care răspund la comanda stăpânului Băsescu! RUŞINE, PĂCĂLICILOR !!
SUSPENDAREA MÂRLANULUI DE LA COTROCENI, DON BĂSESCU, SE IMPUNE !!!
Rabbi, ia mai da-i in ma-sa de elitisti! Tu chiar nu te-ai saturat de aceeasi ciorba reincalzita in zeama de Minima moralia, de aceiasi ingeri studiati la sex si de infinitele volume de eseuri construite unele din altele? De asta e Plesu telectual? Asta e opera lui? Articolase si articoloaie? Datul cu parerea despre orice, gratios si calofil, duios si melancolic, metafizic si nicasian, asa, ca in defuncta perioada interbelica – astea sint semnele „marii culturi”? De ce sa tot respectam ca boii pe unul care se lauda singur, atunci cind nu o fac cacanarii de serviciu, secunzii gastii, pe bani publici (Ioan T. Morar, Mihaies, Dan C. Mihailescu, Chivu, Neamtu etc.)?
Cit priveste „competenta morala” a dlui Plesu, discutia nu are cine stie ce obiect… Omul a fost membru PCR de la 19 ani, mare bursier in Occident cind din tara nu se mai iesea deloc, inalt dregator sub Iliescu, Constantinescu si Basescu, mare cercetator al arhivelor Securitatii (cu beneficii personale si de gasca!), mare profitor la Realitatea TV, intr-o emisiune cu audienta zero, si mai ales furnizorul numarul unu de cadre „de nadejde” pentru curtea basista (hai sa numaram citi ministri, secretari si consilieri provin de la New Europe College, Dilema, Humanitas etc.).
Despre logica lui musiu Plesu eu nu m-as pronunta cu atita entuziasm. Baiatul asta gurmand e mai curind retor si sofist, nu un rationalist ce-si respecta silogismul. Un profitor al oricarui regim, dar simpatic si cu zicere ironica in buzunar, la ordin. Ce sa respecti?
Cineva îmi spunea, de mult, că statura ta intelectuală e dată mai ales de ce şi cât citeşti şi nu obligatoriu de ceea ce ai scris.
Altfel… absolut de acord cu tot ce ai spus.
Mie la suta de acord cu clerc! Domnul Plesu nu se lauda cu ‘ce si cat a citit’, Rabbi, ci intreaba retoric cum isi permit sa deschida gura oameni ‘fara opera’. Dupa propria logica, ar trebui atunci sa aiba opera chiar domnia-sa. Or, minunat observat de clerc – care opera ??? Valabil si in cazul lui Liiceanu. Cat il priveste pe Patapievici, el da, are o opera la fel de memorabila ca si imundele ‘realizari’ ale ICR.
Rabbi, de acord cu tine. Telectual e ala care gindeste singur, liber si critic, fara sa aiba in dotare diploma universitara sau stagii la Paltinis. Telectual e ala care citeste de rupe biblioteci, autori si opere intregi, nu posesorul unor titluri academice.
Dar sa revenim la subiectul nost: dupa cum arata si se comporta Doctor Angelicus, mare gurmand, monden si amator de serate dansante, ti se pare ca ar fi fost vreun „soarece de biblioteca”, vreun erudit cu dioptrii cit Casa Poporului ori vreun anahoret dedicat spiritului, iar nu „fratelui nost porcul”? Mie, sincer, nu. Asta nu scade cu nimic sarmul, inteligenta si retorica insului, dar nici nu adauga ceva la dinsele… Nu? Ce zici?
Nu te pot contrazice. La fel de bine nu am cum fi până la capăt de acord cu tine. Nu cred că mai trăim vremuri în care cărturarul e un ascet care şi-a stricat ochii cercetând la slove şi contemplând nimicul lumii. Asta, în acelaşi timp, nu înseamnă că datul din codiţă prin preajma ciolanului şi sărutarea condurului pentru mărunte foloase ( nici nu sunt mereu atât de mărunte) e un cusur pasabil.
Şi uite aşa, mai mereu, se împotmoleşte judecata între ce predică şi ce face popa.
Corect.
Rabbi, pe fond si punctual empiric, is de acord cu tine. Carturarul de-amu nu mai este ala din Evul mediu, care moare cu cartea in brate. Dar sa stii ca, totusi, citeva exemplare au mai supravietuit. Eu cunosc unul din astia, e un exemplar feminin, preda bio-chimie la Medicina, n-are barbat, nici copii, si creste 23 de pisici si 3 ciini – in afara nenumaratelor granturi europene si studii. Este genul care adoarme in laboratorul pe care si l-a facut acasa. Spre deosebire de cucoana asta (inca tinara), Fringheriu, alt „chimist de renume mondial”, „mare cercetator prin Frantia, Cipango si Nemtia”, om „de vocatie”, a lasat totul dracului si tusti, a venit degraba la Romanica inspre a o reforma dinsul, ca un Mesia portocaliu ce se gaseste. De fapt, aud ca inca de prin 2004 tot amusina pe la Cotroceni, pe linga Ilici, sa-l lasa tataia sa face el reforma pe piine. Decit asa impostor, mai bine lipsa. Cam asa si cu Plesu. Specialist in toate – si-n nimic. Gratios si abisal, dar taaare vid la opera. Oral si scinteietor, insa lesne vaduvit de substanta. Stii ca Noica il certa ca, la Nemtia, la Heidelberg fiind el, citea Meister Eckhardt si surse angelice, in loc sa se tine de Hegel, Kant et eiusdem farinae. Pe urma, tot Nicasius il batea la palma ca a intrat junele Andrei in „polemica” cu nu stiu ce politruc telectual comunist. Ca-l atrag dregatoriile si viata de lume. A vazut bine al batrin ce zace in Doctor Angelicus. La limita, nu stai 20 de ani pe linga Noica, in tariile Paltinisului, ca sa duci tucalul lui Basescu si punga cu tampoane lui madam Udrea. Cred ca merita o soarta mai buna. Si, vorba lui Marin Preda, ca sa ajungi scriitor, nu e nevoie numai de talent, trebuie sa ai si curul tare, ca sa rabde inspatele scaunul. Cu tot regretul, sincer, ca mi-a fost profesor si era simpatic, Mos Plesu are curul moale si limba catifelata. In rest, cam ai dreptate, tipul e prizabil caci n-are incrincenarea timpa si rinjita a celorlalti telectuali sinecurisi…
Shalom
doar un lucru ar merita enuntat aici: eu, in locul lui Plesu, m-as feri ca de dracu sa aduc in discutie exact aspectul asta, al operei, al „pusului ceva pe mas”, pentru ca exact aici sunt al dracului de deficitari, toata gasca.
cartuliile alea de memorii pentru fete de pension sau delatiunile de la Paltinis, un mic rezumat al informarilor detaliate pe care la faceau la Securitate despre batranul Noica, nu ar trebui sa conteze ca opera intr-un alt mediu cultural.
asta, in ceea ce-i priveste pe liiceanu si plesu, care au pornit in cultura cu ceea ce de obicei incheie o opera prodigioasa, pe care ei inca nu au apucat s-o comita. cam cum ar fi Jurnalul unui geniu al lui Dali, daca nu ar fi apucat sa picteze/sculpteze nimic. sau jurnalul lui joyce, ca sa nu-mi mai scormonesc memoria acum dupa alte exemple. cat despre scremutul ala de Patapievici… cu opera lui mai bine ar uita sa o mentioneze, ceea ce si incearca sa faca uitat, de altfel. una peste alta, moche, cred, ca si tine, ca principiul enuntat ar putea fi valabil (nici de asta nu sunt convins complet) dar ar trebui enuntat de altcineva. adica exact ceea ce si cere Plesu. Doar daca, n cumva, chiar la el s-ar referi, intr-o postmodernista ironica autoreferentialitate de doi bani, ca la amicus „cartarascu”
Era o poveste si tare mi-a placut: din toata multimea de gura casca adunata, numa’ un pici a zis ca imparatul n-are haine … si din fericire, e universal valabil : „picii” nu mai au ce pierde si nici ce castiga.
shogunu’
octombrie 24, 2010 la 9:37 pm
Salut Shogunule, salut batrane!
Ce sa mai desenez ! Nu mai poci nici macar desena. Is in depresie de cand citesc dezastrul securistico-portocaliu ce sufoca Romania.
Am vaz’t c-ai pus pe blog articolul despre Lulu… L-am citit si mi-o adus amintiri de vremurile elea cand credeam ca-i rau de tat . De inde sa stiu io ca securistii portocalii is capabili sa nasca raul raului din spurcaciunea lor de suflet?
Mi-am amintit de vremurile elea cand boc era doar un taranoi cu ambit ce se strofoca sa scrie si el ceva libidinos despre iubirea lui pentru partidul unic in timp ce noi ne varsam oful la o posirca/cafea la Croco. Mi-am amintit de vremurile cand George Maior se tat muta de la un litzeu la altu’ in cautarea eldorado-ului inde nu se face aretmetica… ca aretmetica asta nu-i iesea de-a dracu!
Ma uit acum cum a ajus tara asta sa fie completamente distrusa de o mana de criminali in care cei doi clujeni sunt „elemente” de frunce…
Pai sa nu-i bag ma la origine? F..tai stalin de handicapati!
Nene SimP, io am prins şi vremile alea în care vopseau securiştii brazii în verde la „Repci” că vine toa’şu să glăsuie. Bîrfeam pe la colţuri, mai rădeam cîte-o bere la Hoia (io prin Grigorescu am bîntuit), mai suduiam pe potcoavă (da’ numa cînd bătea U dinspre Someş către ştrand), mai schimbam cîte un salut cu „techergehu’ ” de Lulu, mai îmi auzeam „de dulce” cînd n-aveam decît „leu de tri” în loc de 5… Trăiam cu speranţă. Acuma s-o dus şi aia!
Dă dumneata o nară şi la tonomat, să vezi că şi lui i se apleacă. Ăla nu-i semn bun!
Banzai!
Foarte frumos articol, felicitari.