AcasăRabbi ziceS-a plătit?

S-a plătit?

Să zicem că scrii ceva pe blog. Hai să admitem că ceea ce scrii e oarecum interesant. Mergem mai departe cu presupunerea că, în ceea ce ai scris, există afirmaţii pe care unii le socotesc curajoase, alţii le consideră riscante. Apar imediat reacţiile. Adică întrebările. Şi astea funcţionează cam aşa:

– Cărcotaşul: cine-l plăteşte pe ăsta să scrie asta?

– Curiosul, insinuant: cu cât îl plăteşte ?

– Indignatul: de ce-l plăteşte?

– Omu’ de la fisc: când îl plăteşte?

– Expertul: cum îl plăteşte?

– Adeptul teoriei conspiraţiei: unde îl plăteşte?

– Neîncrezătorul: chiar îl plăteşte?

– Neatentul: cine pe cine plăteşte?

– Disperatul: pe mine de ce nu mă plăteşte nimeni?

… în fine… radicalul mereu revoltat: te plăteşte degeaba!

P.S. N-am fost plătit pentru acest post.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

21 Comments

  1. Din pacate treburile cu platitu merg si prin presa scrisa nu doar pe bloguri.
    Din pacate, sper ca nimeni nu ma va contrazice, exista o sumedenie de asa-zisi „jurnalisti” care scriu la comanda… Ma intreb de ce nu li se spune copiatori sa transcriptori (daca este un cuvant inegzistent cer scuze)?
    Nu cred ca astfel de persoane au ce cauta prin orice fel de presa, fie ea vorbita, scrisa sau vizuala. Ok, ca ai afinitati de diferite feluri, nimeni nu iti interzice sa ti le impartasesti… Dar cand aceste afinitati se transforma in sclavii (dar de data aceasta pe bani) eu spun ca nu mai ai dreptul (orice persoana ar fi in aceasta ipostaza) sa te mai numesti jurnalist. Poate doar unul dintre multii „ciocoi” care fug dintr-o parte in alta.

  2. Nici noi nu suntem platiti, pentru niciunul dintre posturile noastre. Vreau sa spun ca nu suntem platiti cu cat ar fi normal. Pai minus 25% odata, plus 5% TVA inca odata. Si multe altele. Carburant mai scump, alimente mai scumpe, etcetera, etcetera.
    Asa ca draga rabi, nu te necaji. Fereasca Dumnezeu de mai rau!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...