AcasăOy-oy!Analiza video

Analiza video

Secvenţa în care Neguţătorul de blugi e trimis la dat cu grebla de către Sarkozy a fost comentată şi răs-comentată. Oameni răi, monşer, care nu vor să vadă ce frumos i se aşează biluţele de muci pe bărbia lui de coaxial. Dacă în planul politicii externe institutele de sondaj i-au identificat pe cei câţiva pacienţi care încă se mai salută de sub coiful confecţionat din ziar, care îi face să se creadă napoleoni rudotelieni, cu „să trăiţi bine!” şi i-au adunat pe toţi într-o cameră, în planul politicii externe e şi mai dixtractiv. Că te plictiseşti să tot auzi de Anastase, Chilat, Mararu şi şpăgarii de la afaceri şi interne.

Bosumflat că Obama îl tratează cu maro-ul de la chiloţi ( las’ că şi el i-a tras-o când nu s-a dus să bea la ziua Americii)  Bulache s-a îndreptat şi el spre singurele personaje de acolo care suferă de aceleaşi tulburări ca şi el: Sarkozy şi Berlusconi.  Rezultatul se ştie. Bre, când nici ceilalţi rezidenţi în cuibul de cuci nu mai vor să aibă de a face cu tine  e semn că ai o problemă. În stilul cunoscut, aspru, dar sever, Sarkozy i-a transmis un prietenesc „pa şi la gară!”. Iar Berlusconi i-a explicat cum funcţionează bormaşina.

Acum, revăzând secvenţele cu pricina, se pot face următoarele comentarii:

1) Filmul e trucat. Dovadă e pixelul albastru. Iar un colectiv de caraghioşi conduşi de Bulă Funeriu calculează deja viteza mâinii lui Sarkozy şi unghiul la care sfredeleşte degetul lui Berlusconea.

2) În imagini nu era Băsescu, ci un admirator al lui.

3) Ceilalţi şefi de stat s-au simţit complexaţi de fluenţa lui Băsescu, în limba engleză.

4) Judecând după mersul uşor aplecat, cu mâna în buzunar, derutat, hainele care stăteau pe el precum preşul pe gard, faţa boţită şi limbajul rudimentar, oamenii ăia l-au luat drept un boschetar venit la furat fursecuri.

5) Băsescu se tot ducea la ăştia şi repeta: Şenghen, mister, şenghen. Iar ăia credeau că e un bulache care voia viză.

6) În ciuda aspectului de „cumpăr-mărci-dolari” , oamenii ăia au dat mâna cu el. Ceea ce mulţi români n-ar face. Ăsta e un succes!

7) Incidentul are ca principală cauză lipsa lui Aleodor Manolea şi a flăcării mov.

8 ) Elena Udrea şi viermişorii portocalii au decis că e timpul să se întoarcă la „politica de tip Traian Băsescu”. Ok…

9) Baconschi n-a fost în stare să-i organizeze şi lui nişte bilaterale la cort, că era ocupat cu duşurile reci, ca să scape de tentaţia Nuţicii.

10) Şi uite aşa, pe când toţi fraierii aveau bilaterale pe acolo, Bulache a fost singurul care a pus-o de-o trilaterală. Adică o stângă, lateral, de la Sarkozy şi o dreaptă, razant, dar tot lateral, de la Berlusconi.

Mie mi-a plăcut, din comentariul care însoţeşte imaginile, cum îi pronunţă tanti aia numele lu’ Bulache.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=sKP2r-gM4e8]

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

15 Comments

  1. În sfîrşit aud un francez (franţuzoaică) pronunţînd corect un nume românesc. 3 ani am lucrat într-o firmă franceză, şefii mei direcţi fiind fix directori francezi (5) şi n-am auzit aşa merveille.
    Banzai!

  2. Berlusconi i-o fi zis ca esti diliu si pe asta l-o bufnit rasu`.
    Dar pe Sarco l-o pus la punct. N-ati vazut ca i-o zis mars ma de aici…
    Io cred ca voi ati vazut alte transmisiuni.
    Funerariu poate sa vina sa explice ca doar a mai explicat o data…

  3. ce lipsit de tact a ajuns vanzatorul de bluji!
    Cum merge el la Sarcotzi si Berlusca cu : „Şenghen, mister, şenghen”?
    Aici trebuia sa puna „accentul” pe cucoana de plescoi: „Mister, mister, do you wanna buy my sister?” pai nu? Daca vrei ceva, trebuie sa dai ceva… nu? Si nu cred ca elena cu lumina ar fi obiectat. Nu e ea trup si suflet pentru Romania?

  4. Rabbi, am dat in crampe stomacale de ris in timp ce-ti citeam productiunea de fata! Tata, joci in liga superioara a ironismului, iar imaginile pe care le generezi coboara din pana unui Caragiale dedat la desfatarile tastaturii, varianta 2010!
    Shalom!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...