AcasăRabbi ziceScrie cronicarul

Scrie cronicarul

Pe la curtea regilor Franţei exista o sumă de obiceiuri curioase. Nu mă refer la spaima de apă şi săpun care a dus la inventarea unor sofisticate instrumente de scărpinat, nici la enciclopedia micozelor care înflorea sub perucile bine pudrate, dimpreună cu viguroase culturi de păduchi. Dacă aveai oareşce pricină de rezolvat, ori pur şi simplu te trecea nevoia de a te pune bine cu regele, era musai să-i pupi în cur favorita. Pe regină puteai s-o tratezi cu sictir, că nu deranja. Dar cu metresa regală n-aveai voie să cauţi sfadă. Dacă lingeai cu îndeajuns osârdie dimprejurul maro al sfincterului favoritei, o scoteai la capăt.

Sigur, în aceeaşi perioadă, boborul cel franţuzescu se lupta cu râia, păduchii şi mizeria. În vremea iasta, păduchioşii cu peruci pudrate zideau la şatouri şi se dădeau galanţi în epistole şi pizdelnici în năravuri. În comun cu poporul aveau doar păduchii. Cam aşa şi pe la noi, azi.

La isprava de ieri a pedelicului s-a petrecut fără de samăn întâmplare încât încă ochiului îi e de mirare şi urechii îi dă galben de scârbă. Că s-au strâns portocalii de Bucureşti, mai cu Plăcintă, mai cu Canacheu, să-şi aleagă ispravnic pe măsură. Şi cum la portocalii lucrurile nu se petrec ca la oamenii zdraveni, căci portocaliii sunt uşurei la fire, nededaţi reului obicei al giudecăţii, necum fiind obicinuiţi cu prea multa gândire şi fiind ei iute de smintit din creierii lor, ca să le fie giudeţul lesnicios şi fără stricare la maţul creierului au avut de ales dintre… un singur candidat. Căci altfel de prea multă zăpăceală şi acru de încurcătură se stricau minţii şi deveneau încă mai bicisnici decât îs. Şi cum favorita bulibaşei era singura pe care o aveau dânşii de ales, au şi ales-o, după aplecată şi fără sfială lingere dindărăt. Dar despre stricăciunea năravurilor şi urâtele apucături ale portocaliilor încă s-a mai scris şi n-o să risipim vremea cetitoriului cu acestea.

Dară văzându-se ochioasa lui vodă potrivită la beilic pe măsură dumnealui curului dumneai, încă şi mai sus a râvnit lingurica ei şi a grăitu că peste tot târgul Bucurescilor încă se vrea isprăvniceasă şi nu doară pe dimpregiurul portocalicesc. Şi au chiuit şi au făcut zarvă multă toţi ai ei şi au zis că întocmai.

Că încă toată visteria stă să-i umple pohta ei dară. Şi încă din sculele cele de preţ şi giuvaierurile domniei să va mai vinde şi preface în bani peşin ca să împlinească ea nevoia de zahar şi untdelemn cea de voturi aducătoare…

Şi abia apoi să vedeţi voi parcări în Bucureşti. Eheeei!

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

17 Comments

  1. „Şi au chiuit şi au făcut zarvă multă toţi ai ei şi au zis că întocmai.”
    pai cam asa se joaca fata si pe stînga si pe dreapta.
    fraza de sus ar merita pusa moto la o cronica a ultimilor 20 de ani.

  2. Unde sa ne caram?…in Congo era destinatia portocaliilor, dar daca tot n-au mai plecat(din pacate) au adus Congo aici…numai ca negrii nu sunt chiar asa de negri…de fapt, tot negri sunt, doar ca mai portocalii asa 😀

  3. Mă înclin cu plecăciune, cronicarule, că înţelepţeşte grăieşti! Că nu iaste pre lume mai mare ciudesă cât ungerea muierii celei cocoşeşti în cin de isprăvniceasă a Bucureşcilor! Iaste lucru de şagă a videa pe toţi boierii portocacalii cum se scoboară cu pupatul părţilor dimpregiurul dosului celui căftănit cu caftanul de isprăvniceasă!
    Ce mă tot căznesc a limpezi în giudicata mea, cronicarule, este : dacă sărăcană naţia tot înţesată de Hameleoni, Cucoşi, şi alte jigănii şi lighioane stricătoare, putem măcar la un Inorog a nadăjdui? Că de jigăniile aistea târâtoare, carele la chip şi voroavă schimătorii, fără giudicată şi târâtoare sunt, mi s-a lehămetisit cu asupra de măsură.

  4. ” Nimic nu e mai periculos pentru un stat ce se voieste a se reorganiza,decat a da franele guvernului in mainile parvenitilor, meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoate lapte din piatra cu orice pret ! ”
    – adevarat scria N. Filimon, stiutorul de vremurile ce ii vor fi urmat.

  5. Da´de ce s-o dat la televizie minunata adunatura? Ca sa vaza norodu´ cat ii duce mintea pe mai marii boiari?
    Limbi nerusinate trase direct in gaoz,; idioata aia care o venit sa ia lumina; ala dement -jacuzzi saluta- i-ar fute-o pe tiitoarea marlanului, altii o faceau ora exacta, etc…
    Sila totala. Greata…
    Si televiziunile … Fara cuvinte….

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

- A word from our sponsors -

De citit

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...