De multă vreme trăiesc senzaţia că oraşul seamănă tot mai mult cu Labirintul. Şi hoarde de minotauri nevrotici aleargă necontenit printre zidurile lui. Ciocnindu-se între ei. Sau zdrobind sub copite orice trecător. În Labirint nu mai e loc pentru destine, nu mai încap biografii, oameni şi voci. Doar fălci aşteptând să fie troznite, sudalme gata să fie rostite şi pumni repeziţi în neştire. Dialogul nu mai există, pentru că în Labirint grohăitul rătăciţilor e suficient.Şi mugetul fiarei. E tot ce mai răzbate peste urletul constant- fundalul sonor pe care plutesc zidurile gri, stropite când şi când cu lumina cleioasă din neonul reclamelor, ale oraşului. Ici şi colo câte o baltă de sânge, smocuri de păr, câte o claviculă ruptă, o mandibulă zdrobită. Semne ale întâlnirii rătăciţilor cu minotaurii.
Iar minotaurii nu au nimic din măreţia şi forţa implacabilă a făpturii mitologice. Doar o fără saţ sete de sânge. Tot astfel cum nici rătăciţii nu sunt eroi plecaţi în căutarea propriei măreţii, ci triste spectre căutând supravieţuirea, ieşirea din Labirint. De fapt nici Labirintul nu e un adevărat labirint, ci doar o grotă năpădită de beznă, un spaţiu al descompunerii. Iar firul Ariadnei e doar un fir de sârmă ghimpată, care duce spre ieşirea din acest labirint şi intrarea în următorul.
Clerc, un mai vechi cititor, îmi povesteşte, în comentariul la un articol, o întâmplare a sa. Sau, dacă vreţi, despre trecerea sa prin Labirint. Vă propun să o comentăm împreună. Şi, dincolo de căutarea de vinovăţii, să vedem ce e de învăţat din ea.
[…] Nesiguranta pe strada si in trafic a crescut exponential de cind acest nemernic antisocial e seful statului. El ofera modelul maxim, el da liber la violenta, el cautioneaza, prin comportament, derapajele fizice si verbale.
Patania mea. Vineri seara, pe 19, eram in masina cu fetita, de 5 anisori, care avea burtica umflata si plingea isteric. Ne grabeam la spital, cu luminile de avarie aprinse si claxonind sa ni se faca loc. Era o situatie de urgenta. Un nemernic cu Logan si numar de Brasov (80 AIR, ca sa va feriti si voi, ca e primejdios) n-a vrut si pace sa se dea la o parte, cale de vreo 2-3 km, prin Bucuresti. Avea o problema cu noi, si pe stinga, si pe dreapta. Politie, ioc. Aproape de Maica Domnului, la semafor, furios si revoltat, m-am dat joc, injurindu-l si urlindu-i ca era o situatie de urgenta, ca fetita etc. Avea in dreapta o pitipoanca. Probabil ca era baiat de firma sau student, ceva. Nu vreun mafiot sau smecher. S-a dat joc, avea peste doi metri, si mi-a carat trei pumni in cap, promitindu-mi ca ma omoara. Eu sint doctor in filosofie, nu luptator de k1, si n-am mai mult de 1,65 m. S-a adunat lume, un taximetrist, niste femei. Asa am scapat cu viata. A disparut fara probleme. Taximetristul m-a sfatuit sa nu chem politia, ca se poate lasa cu urmari si mai rele. Eu nu cedez usor, dar am priceput ca omul avea dreptate. Asta e tara lui Basescu, luptatorul anticomunist si reformatorul institutiilor. Asta e tara condusa de “elita” clujeana a Ardealului.
Care e morala? N-avem nici o sansa in fata unor asasini ca pitecantropul din Brasov – si a replicilor lui din PD. Aceleasi trasaturi caracteriale: tupeu, cinism, lipsa de compasiune, nici un cod moral, nici urma de solidaritate cu cei amariti, credinta paranoica de a fi singuri pe lume, certitudinea ca orice ar face, nu li se va intimpla nimic rau.
Invatati de la mine si nu rispostati in trafic. Mai ales daca aveti copii si mititeii sint cu voi. Nu merita riscul. E o tara de descreierati, condusa de descreierati. Aveti de grija.
Scuze, Rabbi, pentru lungimea postarii. Doar ca inca nu m-am trezit din pumnii “marelui ardelean”. Ce dracu o sa fac miine, daca situatia se repeta? Armele nu sint o solutie, tot eu intru la mititica daca trag cu glont de cauciuc in animalul care e de doua ori cit mine…
[…] Articol inspirat de Daniel Bejan […]
Simt exact la fel!!!
Eu din nefericire, sau din fericire, nu prea ies din casa.
Sambata am fost cu masina sa iau apa de la super market.
Eu zic ca stiu a conduce foarte bine.
Era sa fac nu stiu cate accidente si abia m-am abtinut sa nu cobor sa-l calc pe unu in picioare care era primul la stop, pe banda din stanga, si a dat semnal abia dupa ce s-a pus verde.
Ajuns acasa era sa ma bat cu un vecin care ne fura de ani de zile la intretinere si tot el imi face sicane.
Am plecat apoi cu metroul la nasul meu.
O baba care cersea agresiv m-a injurat si am injurat-o si eu.
Va fi si mai rau!
Atentie!
Vreau ceaiuri sa ma calmeze!
Medicamente, medicamente!
Este „presentimentul nebuniei” de care vorbea Emil Cioran.
Multumindu-i lui Rabbi pentru solidaritate si problematizare, dar si pentru mladioasa limba romaneasca in care a repovestit istoria mea (si a multora), nefacind economie de la tropi si imagini literare, il rog sa gazduiasca acest lung-lung text gasit undeva aiurea pe net despre posibilitatile si consecintele autoapararii in traficul mioritic. Nu votez neaparat cu toate ideile din articol, dar textul mi se pare important pentru ca e sintetic si aproape exhaustiv. Nu mai stiu unde l-am gasit, de aceea pun semnele citarii.
De asemenea, il inteleg 100% pe gicacontraeu, asemenea trairi incerc si eu din ce in ce mai des – in ultimii ani. Nu vreau sa sustin (Doamne fereste!) ca prin 2000 ori prin tulburii ani 1990 lucrurile erau mai pacifice sau mai normale – insa ca astăzi, pe fundalul disolutiei autoritatii institutiilor publice, al climatului socio-economic si al crizei moral-politice, parca n-a fost niciodata. Si tare ma tem ca acesta e trendul, ca va fi si mai anapoda. Pestele de la cap se impute…
Dar iata textul despre autoapararea in trafic.
„Ok, vad ca toata lumea isi da cu parerea sugerand diverse metode, deloc ortodoxe. Gen nisip pe teava, zaruri la luneta (caterinca, stiu), AK, etc. Eu voi incerca sa arunc putina lumina asupra variantelor fezabile din viata de zi cu zi. In primul rand, cateva concepte despre auto-aparare, sau, cum este numita in legislatie, „aparare legitima”. Am adaugat explicatiile in paranteza. Legea spune ca „este in stare de legitima aparare acela care savirseste fapta pentru a inlatura un atac material direct (fizic, palpabil, ca un cutit, un pistol, agresiune fizica), imediat (pe cale inevitabila de a se produce; spontan – nu poti spune ca ai fost in legitima aparare stiind cu o ora inainte ca iti vei lua bataie, ducandu-te si spargandu-i fata respectivului inainte ca asta sa schiteze ceva si venind apoi cu scuza „i-am tras-o eu inainte sa mi-o traga el) si injust (atacul sa fie ilegal, adica nu se cheama autoaparare cand te impotrivesti la arestul politiei, chiar daca ei te lovesc – atacul lor se presupune just) indreptat impotriva sa, a altuia sau a unui interes public si pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public (adica atacul sa puna in pericol grav o valoare sociala aparata de Legea Penala, cum ar fi dreptul la proprietate, la viata, la integritate fizica)”.
Conditii de validitate a legitimei aparari (doar cele care ne intereseaza, mai sunt cateva dar tin de niste conditii generale, irelevante pentru noi):
– apararea sa fie necesara (daca se demonstreaza ca puteai sa fugi, dar ai preferat sa te duci sa i-o tragi, nu mai e aparare legitima),
– apararea sa nu depaseasca limitele necesitatii (daca ti-a trecut pragul casei, il iei la pumni pana iese din casa, dar nu il alergi cu sabia pe scari, il prinzi 2 blocuri mai jos pe strada si ii iei gatul – ca necesitatea de a-ti recastiga dreptul la proprietate fusese indeplinita),
– apararea sa fie proportionala cu atacul (cel mai dureros aspect – daca el atenteaza doar la integritatea ta fizica, tu n-ai voie sa atentezi la mai mult decat la integritatea sa fizica, adica daca el incearca sa te bata tu n-ai voie sa incerci sa-l omori. Asta se stabileste dupa fiecare situatie, cu ce era inarmat fiecare etc. Daca el era cu mainile goale si venea spre tine sa ti-o traga si l-ai impuscat in cap, faci inchisoare. Trebuia sa tragi in aer sau la picioare sau undeva unde nu atenta la viata lui – el nefiind inarmat din punct de vedere legal cu o arma mortala, nu rezulta clar ca atenta la viata ta, ci doar la integritate corporala)
Niste exemple:
– dupa cum am spus, daca el vine cu mainile goale si ii infigi cutitul in tampla, nu mai esti in aparare legitima ca ai incalcat proportionalitatea apararii
– daca individul se afla 150m distanta si arunca dupa tine cu o secera, nu esti in legitima aparare, fiindca atacul nu se considera imediat
– daca atacatorul se afla dupa gard si iti arunca caramizi in cap peste gard, iar tu deschizi poarta, te duci la el si i-o tragi, nu e legitima aparare, ca atacul nu era direct, era un obstacol de netrecut intre voi
Astea fiind spuse, e evident ca este destul de greu de demonstrat ca te aparai legitim intr-o anume situatie. Ai de clarificat o multime de aspecte. Asa ca hai sa continuam cu armele, ca de asta discutam noi – cu ce sa ne aparam:
– pistol cu glont: ai putere de foc, dar in 80% din cazuri amaratul ala va fi inarmat cu o unghiera cu briceag sau inarmat doar cu propriile maini (90% in trafic asa e), si te va da in judecata ca l-ai impuscat. De cele mai multe ori, daca nu esti pilos serios, vei intra in necaz ca ai tras in cineva, fie ea chiar si aparare legitima.
– pistol cu glont de cauciuc: ai putere de foc, dar dac e unul mai rezistent si se ridica, ai pus-o rau. Doare ca dracu sa-ti iei un glont de cauciuc, dar nu stii unde il nimeresti pe-ala, cat de dur e, sau cate focuri ratezi. Si daca a ajuns la tine cu o asemena usturime, va fi precum un mistret ranit.
– pistol cu gaz: foarte eficient, proiecteaza o coloana de gaz la cativa metri distanta. Face galagie mare de tot si o lumina MARE de tot alba, daca atacatorul n-a mai vazut asa ceva, se va speria ca dracu. Problema e cu unul care a mai vazut asa ceva, ca efectele gazului am inteles ca tin destul de putin, si cu unii atacatori mai rau ii enervezi decat sa-i respingi. Am terminat cu armele de foc. Partea proasta la ele este ca iti trebuie permis de port-arma, platesti cateva milioane pe an pentru asta, si te supui Regimului armelor si munitiilor – adica n-ai voie sa tragi cu arma oricum, n-ai voie s-o scoti in locuri publice, n-ai voie s-o tii in masina (numai acasa, in tocul ei intr-un loc sigur)… Si incalcarea oricareia din aceste conditii te conduce la dosar penal, deci mai mare bataia de cap. Plus ca nu toti au pistol, si asta inseamna ca, atunci cand il folosesti, de cele mai multe ori incalci conditia legitimei apararii de a raspunde cu o aparare proportionala cu atacul.
– bata: eficienta doar pentru prima lovitura, daca atacatorul se apara cu antebratul (asa cum majoritatea oamenilor au tendinta s-o faca), incepand cu lovitura 2 probabil bata va trece in mana lui si-atunci sa vezi veselie. Ti-ai fi dorit sa n-o scoti, macar sa te bata cu mainile goale decat sa ti-o traga cu propria bata.
– cutit: INEFICIENT si nu va sfatuiesc sa apelati la el. In cel mai bun caz, tu scoti cutitul de la distanta, atacatorul il vede din timp, se sperie si pleaca. In situatiile de zi cu zi, el incepe intai sa te bata, apoi din disperare iti vine ideea sa scoti cutitul si nu se stie ce vei face cu el. Ii tai gatul, ii scoti un ochi… Cutitul este mic si-al dracu, pare inofensiv ca ne-am obisnuit cu ele zi de zi, dar pot sa te bage in buclucuri mari cu legea. Plus ca daca il porti la tine trebuie sa-l inregistrezi ca arma alba la Politie. Si daca il tai pe mana sau pe piept pe atacator, si ala se enerveaza si-ti ia cutitul, ce faci? Brusc viata ta este in pericol. Ca tu l-ai taiat p-ala, si acum el are cutitul in mana si te rogi de el sa te lase in pace. Trebuie sa fii instruit in lupta cu cutitul, ca sa-ti fie eficient, sa stii cum sa-l folosesti cum trebuie, sa nu ti-l ia din mana, si chiar si atunci, risti mult sa intri in necaz cu legea dupa ce l-ai schilodit p-ala. NU VA SFATUIESC SA APELATI LA CUTITE PENTRU APARARE, va pot fi luate usor sau va pot trimite lejer la inchisoare.
– sabie: eficienta, dar greu de explicat autoritatilor. Daca la cutit o mai scoteai cumva, ca il tii in masina sa dezizolezi fire, sau ca te-a rugat nevasta sa-l duci la tocilarie, eh la sabie nu prea mai ai ce sa zici . E mult mai impresionanta decat un cutit si poti speria atacatorul foarte repede, dar ce te faci cand si el scoate o sabie si tu iti dai seama ca nu stii ce sa faci cu a ta? Ca era numai obiect de decor pentru speriat? Ca n-ai folosit-o in viata ta? Stilul asta Highlander e pentru cocalari si intunecati, oamenii decenti nu umbla cu sabii in masina (fara vreo jignire celor care citesc si au vreo katana sub bancheta)
– alte arme albe: nunchuck, rozete, bastoane, lanturi, buzdugane etc…. Repet, nu va sfatuiesc sa apelati la ele decat daca stiti cu adevarat sa le folositi, altfel veti fi surprinsi de cat de usor se pot intoarce impotriva voastra si atunci e MULT mai rau decat daca v-ati fi luat bataie cu mainile goale
– arme cu electrosocuri de apropiere: sunt cele tinute in mana, de tip baston sau alte formaturi, care se bazeaza pe curentarea adversarului pentru a-i induce paralizia. Partea proasta: trebuie sa va apropiati personal sa i-o administrati, si ce te faci daca nu e doar unul? Ii rogi sa formeze o coada civilizat, sa-i curentezi pe rand? Pana il electrocutezi tu pe primul, celalalt ti-a tras una in falca si de-acolo distractie cu electricitate . Iar partea SI MAI PROASTA este ca, din cate am inteles, nu sunt deloc eficiente impotriva unui adversar mai mare sau foarte determinat. Adica daca e vreunul care CHIAR vrea sa vina sa ti-o traga, cu electricitate mai mult il vei enerva. Poate il vei trimite cateva secunde la pamant, dar nu indeajuns incat sa indepartezi atacul. Si cand se ridica…. grav. Am inteles ca e nevoie de electrocutare continua de peste 5 secunde ca sa fie eficienta, altfel doar ii bruiezi muschii si il trimiti scurt la podea, dar in cateva secunde se va ridica. Povestea un tip, chiar pe softpedia daca nu ma insel, ca a lucrat la o firma de paza si a incercat toate prostiile pe pielea lui proprie, si ca astea cu curent fac ceva acolo, da’ daca e vreunul mai hotarat si mai maricel corporal, ai pus-o.
– arme cu electrosocuri la distanta: cunoscute sub denumirea de TASER, in dotare la politia americana. Este un fel de pistol care trage cu un proiectil prins cu fir de pistol. Distanta de lucru – vreo 10m. Asta e bun, dar trebuie sa stii ce faci. Adica i-o tragi si fugi pana se ridica, distanta e un avantaj aici. In rest, aceleasi inconveniente ca la electrosocurile de apropiere: ineficiente in anumite conditii si nu fac fata anumitor adversari. Si destul de scumpe am inteles, de la vreo 250 eur in sus.
– spray cu piper: ustura ca dracu si iti poate oferi avantajul de a-i lua temporar vederea adversarului, e greu sa privesti printre atatea lacrimi. Greu, dar nu imposibil. Din nou, daca dai de un adversar determinat, ala vine si cu ochii in buzunar sa ti-o traga, iar cu chestii de genul piper si electrosocuri, de cele mai multe ori doar il enervezi si mai rau.
– spray paralizant: ustura, sufoca… ce vreti voi. Raport efecte/pret investitie maxim. Costa maxim 100 RON unul bun. Bine, daca vreti canistra cat sprayurile de gandaci, va fi mai scump, dar ma refer la cele mici de buzunar. Odata cazut la pamant, adversarul poate fi sprayat in continuare. Merge si la mai multi atacatori, ca tii apasat si dai cu el in jur ca dupa molii. Efectele sunt devastatoare: ochii se inchid imediat datorita unei dureri imense la incercarea de a-i deschide, ai senzatia ca te sufoci daca ai inhalat catusi de putin, iar pielea te ustura dupa cum a spus cineva ca „parca in locul respectiv ai fost stropit cu benzina si aprins”. Dureaza intre o jumatate de ora si 2 ore. Mai mult decat suficient sa speli putina. Dezavantaje: trebuie sa-l folosesti de la apropiere, deci s-ar putea sa-ti iei un pumn in gura pana sa apuci sa-l folosesti, mai ales daca ai pornit spre atacator hotarat, cu spray-ul in mana… E mai bine sa pari inofensiv cat de apropii de el, si-apoi sa-l iei prin surprindere. Deasemena nu-l poti folosi in spatii mici si inchise decat daca iti tii respiratia si iti tragi ceva peste fata, o maneca sau tricoul. Stiu pe cineva care a sprayat un tip dubios in lift si s-a RUPT efectiv, vreo ora n-a fost buna de nimic. Mai este un neajuns daca bate vantul sau daca, dintr-un alt oarecare motiv, ratezi. Ca esti prea aproape de atacator s-o mai iei la fuga. Ah, si din cate am inteles, efectele sunt minime daca respectivul este beat sau drogat, explicatia n-am retinut-o. Dar avand in vedere ca noi vorbeam despre situatii in trafic, nu cred ca veti intalni pe cineva atat de beat sau drogat incat sa nu functioneze spray-ul pe el.
CONCLUZII:
Nu va sfatuiesc sa va procurati arme de vatamare corporala, gen cutite, bate, pistoale etc. Daca ratezi sau daca sunt mai multi adversari, situatia se poate intoarce USOR impotriva ta si e grav. Plus ca aveti de explicat la politie. De unde cutit, de ce-ai tras cu pistolul etc. Si cum ar fi sa faceti putina inchisoare sau sa vi se interzica niste drepturi din cauza unui dobitoc de sofer, ca era scandalagiu si tu ai descarcat arma in aer? Daca optati pentru arme in vederea apararii, mergeti pe ideea de electrosocuri (combinate cu educatie si plan prealabil – adica de fiecare data inainte sa le folositi, sa fiti pregatiti ca imediat s-o rupeti la fuga) sau spray paralizant. Personal, prefer spray-ul. Costa putin, e mic. Nu vatameaza atacatorul pe termen lung, deci nu veti avea probleme cu proces sau dat in judecata pentru vatamare. Trimite atacatorul la pamant pentru mult timp, indeajuns incat sa plecati sau sa-l luati la bataie. Atata ca trebuie sa aveti grija cum il folositi, ca pe orice arma dealtfel – dar folosit cu cap poate fi mai eficient decat un pistol sau un cutit, eu nu stiu de niciun pistol cu glont sau cutit care sa orbeasca si sa sufoce fara sa lase rani pe termen lung.
Sfaturi despre comportament in trafic: nu cautati scandal… Atentie! Nu fiti nici pampalai! Ce vreau sa spun este ca, daca un idiot v-a taiat calea si a trebuit sa franati, nu va luati dupa el cu urmariri, prins la semafor, dat jos din masina etc. Daca pericolul a trecut, injurati-l si mergeti mai departe, eu de idioti d-astia dau zilnic. Ah, daca EL s-a dat jos sa vina cu scandal, atunci nu fiti papagali si inghititi galusca, ci dati-va jos si cosmetizati-l cu putin spray sa se linisteasca. Odata si odata trebuie sa termine si Romania asta cu golani, si armele gen bate, cutite, pistoale nu fac decat sa va transforme si pe voi in astfel de golani. Alegeti solutia eleganta de a imobiliza atacatorul (arte martiale, electrosocuri sau spray), cat mai dureros pentru el posibil, ca sa se invete minte, intoarceti-va si plecati mai departe, nu fiti huligani la randul vostru!”
Mă repet: tipul ăsta de tratat de tehnologia violenţei nu cred că poate conţine soluţia problemei. Cel mult o parte din cauză.
Regula de baza, nescrisa si nerespectata in patrie: din masina NU te dai jos. Si daca ai 2 metri si esti luptator de K1, tot exista riscul ca mama ta sa planga. Eroismul, diplomatia si puterea trebuie exprimate in alte locuri, nu iesind din masinuta 😉
Sotia mea a fost atacata in trafic; a ramas in masina, iar individul si-a bagat mana pe geam sa o loveasca. L-a prins de mana si a pornit … incet … si ii spunea „Daca acum o calc, te omor !”
I-am spus ca a facut rau, dar atunci cand stai jos, legat cu centura si nu ai unde sa fugi, esti foarte vulnerabil. Daca te prinde cineva cu geamul deschis, sau daca ti-l sparge cum am auzit de la cineva care a patit, atunci sa te ajute Dumnezeu sa fi in viteza intai si sa nu fi blocat in trafic … ca s-ar putea sa nu mai ai timp de manevre.
Cand am fost student am vazut un militian in civil (sau secu ?) care dintr-o singura miscare i-a scos unui sarb cheia din contact (facea contrabanda cu Vegeta); evident era miscare exersata la greu.
„Aproape de Maica Domnului, la semafor, furios si revoltat, m-am dat joc, injurindu-l si urlindu-i ca era o situatie de urgenta, ca fetita etc”
sunt singurul caruia nu i se pare-n regula comportamentul asta in fata unui copil, oricat de ofticat ai fi? si inca din partea unui doctor in filosofie? mi se pare mai grav comportamentul lui decat faptul ca ala nu s-a dat din drum – cu pumnii a exagerat putin, ce-i drept, desi a fost provocat.
am mers si eu cu fetita bolnava in masina dar n-am facut asa ceva cand nu s-au dat ceilalti la o parte… desi fizicul m-ar ajuta sa ma impun.
Asta e o întrebare pe care şi eu mi-o pun ( fără supărare, Clerc)! Dată fiind urgenţa invocată, e ceva în neregulă dacă ai găsit că poţi zăbovi îndeajuns cât să te dai jos din maşină pentru că aveai să îl pui tu la punct pe ăla. Iar în timpul ăsta copilul asista, din maşină, la nişte scene tari.
1. Era la stop, deci oricum statea.
2. Din cate am inteles eu, separat de injuratura, s-a dat jos sa-l convinga sa se lase depasit, nu sa-l puna la punct.
Gresita atitudine, oricum.
E cam greu totusi sa pretinzi oricui sa-si pastreze capul limpede cand copilul e intr-o situatie pe care o percepi tu la momentul respectiv ca fiind grava, indifere t de ce va spune doftorul ulterior. Daca voi sunteti convinsi ca va stapaniti mai bine,bravo voua. Oricum eu vad altfel ce scrie omul – maimutoiului de Brasov nici nu i-a trecut prin minte ca e o urgenta, ca e o situatie reala care justifica condusul lui Clerc. A intrat imediat in flight or fight, a apreciat ca fight este raspunsul adecvat, si a procedatca atare. Prima reactie a lui a fost sa riposteze la ce a perceput ca o agresiune, nu sa presupuna normalitatea – adica o urgenta reala – cel putin pana la proba contrarie.
Numerele de Braşov te pot duce în eroare nene Clerc. Pe oricine, ca să fim cinstit. AIR vine de la Autogara Internaţională Rahova. La Alexandria, la AIR filiala locală, găseşti maşini de serviciu cu aceeaşi terminaţie, diferenţa facînd-o TR-ul din faţă în loc de BV. AIR este o firmă a „magnatului” Ilie Carabulea din Sibiu (pentru care am avut şi eu „oroarea” să lucrez vreo 4 luni), la fel ca şi Transdara din Arad, TASA din Suceava sau Autotim din Timişoara. Toate sînt „puiuţi ai Atlassib-ului. Toate firmele astea au numere „personalizate” pentru maşinile de serviciu.
Ce a făcut şoferul Loganului cu pricina este incalificabil! Totuşi un dictor în filosofie ar trebui să se abţină şi să nu pună etichete „geografice” în funcţie de numerele de înmatriculare ale autovehiculelor şi, mai ales, să nu se dea jos din maşină cu gînduri şi urlete războinice, dacă n-are decît un metru şaizeci, cu toate că conduce un vehicol cu numere cu B, mai cu seamă în situaţii critice.
Ultima parte ar constitui un „păcat fatal”, pe şosele ardelene…
Banzai!
Rog a-mi fi iertate greşelile de tastare…
Fratilor, aveti dreptate, am gresit, m-a luat valul, inclusiv la apelative „ardelenesti” (cu toate ca gastii lui Boc i se pot aplica fara probleme!). O sa ma controlez mai tare de-acum incolo. O observatie, dar nu pro domo: faptul ca am doctoratul in Emil Cioran nu inseamna ca sint intotdeauna rational… din pacate. Inteligenta rationala n-are nici o legatura ca cea afectiva.
Merci, oricum, e salutar sa vezi ca nu esti singur pe lume. Tipul ala, daca tot nu m-a omorit, mi-a facut un serviciu: ma voi feri ca dracu de tamiie de asemenea pitecantropi.
Cu un singur lucru nu sint de acord: nu cred ca l-am provocat pe antediluvian, unul de 1,60 nu prea vad cum poate provoca o namila. L-o fi pucat erectia razboinica pentru ca era cu o dama, nu stiu, oricum nu cred ca are sens sa patrund psihologia abisala a dementului, ca e inutil. Important va fi sa ma dau la o parte, sa-mi tin gura (oricita dreptate as avea) si sa-mi conserv integritatea fizica si supravietuirea.
Cred ca asta e lectia.
Multam inca o data, e binevenit feed-back-ul.
Prietene, o astfel de experienţă nu are cum să nu te tulbure. Şi te înţeleg. Totuşi… l-ai înjurat. El a reacţionat. Violenţei verbale – justificate sau nu- i s-a răspuns cu violenţă fizică. Tu ar fi trebuit să îţi temperezi înjurăturile – ştiu, oh, ce bine ştiu că e greu! Iar ăla ar fi trebuit să nu răspundă ca un pitecantrop. Dar trăim în Labirint.
„Lumea este asemenea unei oglinzi uriaşe. Reflectă ceea ce eşti tu. Dacă eşti o persoană iubitoare, prietenoasă şi serviabilă şi lumea se va dovedi iubitoare, prietenoasă şi serviabilă pentru tine. Lumea este ceea ce eşti tu.” Thomas Dreier
Namila nu judecă! Da’ nici să te răzbuni pe un animal (sau măcar să încerci), iar nu-i bine, că de cele mai multe ori „ţi-o furi”. Nici să „foloseşti maşina ca o armă” (cum zicea cineva un pic mai la vale)nu-i soluţie! După ce ajungi la destinaţie şi după ce rezolvi urgenţa, dacă mai ai chef, reacţionezi.
Hai să-ţi zic ce-am păţit io şi cum am rezolvat.
Lingă blocul în care am locuit o vreme era un teren de fotbal, cu gazon artificial şi nocturnă, unde veneau bizonii din „înalta societate” să se „întreţină”. Io cu maşină de firmă, inscriptionată şi tot tacîmul aveam „locul meu” de parcare. Într-o seară, pe la unşpe şi jumate, mă sună de la firmă că-i bai mare! Cînd să plec, maşina mea era blocată de un X5. Am chemat un taxi, am rezolvat problema, pe la unu fără ceva eram înapoi acasă. Taxiul era decontat de firmă. X5-ul era tot acolo. M-am suit pînă la etajul 10 (stăteam la înălţime), am luat un pumn de holţ-suruburi de la rezerva mea strategică şi le-am pus la roţi. Cîte două la fiecare roată. Proptite cu floarea în pămînt şi cu vîrful între creţele de pe cauciuc. M-am asigurat că în orice parte ar pleca, or să-şi facă treaba. Se pare că şi-or făcut-o, că de atunci nu mi-o mai blocat nimeni maşina! N-am luat bătaie, treaba mi-am făcut-o, bizonul şi-a primit lecţia…
Simplu!
Banzai!
Dragul meu clerc,ai gresit profund.Trebuia sa-ti transformi masina intr-o arma.In loc sa suporti sicanele din trafic trebuia sa te folosesti de volan pentru a-l baga pe gibon intr-o bordura.Se poate face!Apoi dadeai explicatiile la „organe”.Apoi,vii si ne faci o adevarata dizertatie despre arme…Tati,daca chiar vrei sa te folosesti de CEVA,sa stii ca si un pistol cu aer comprimat poate face ravagii.Ii bagi cartusu’ cu aer si faci inspre agresor plufplufplufplufplufplufplufpluf,de cate ori te tin degetele.Vreau sa-l vad p-ala care rezista la vreo 10 aschii de plumb in zona fetei!(atat cat te tine cartusul de aer).Si,apoi,tu nu tii cont de cea mai inspaimantatoare arma de care dispune omul:NEBUNIA.Poza:sunt sicanat in trafic,eu avand un motiv intemeiat.AM DREPTATEA DE PARTEA MEA.DREPTATEA MEA!!!!!Mi se rupe de politie,de legi,de semafoare,de circulatie,de tot.Am grija sa nu omor pe nimeni in timp ce gonesc spre spital!!!Si apare unu’ care vrea sa-mi omoare copilul, sau mama, sau tatal, sau sotia ,sau pe mine!Si nu ma lasa sa depasesc.Sau ceva.Atunci il bag in bordura si ma dau jos la el .Sunt in culmea nebuniei:ochii rosii si gura mare.”Pai fututimormantiimatiidenenorocittunumaivazutcaamluminileaprinsebanenorocitulecugaratumatiicutot???El se da jos cu cei 2 metri ai lui si cu tupeul aferent.Pai ma dau si eu jos cu ceva:o poseta,un telefon,o ranga,un CD,un biberon,o sticla…ORICE!!!.Si ma dau jos la el cu ochii rosii si cu spume la gura,i le indes in gura si ii bag din intelepciunea stramoseasca cu mortisiranitisibagamiaspulainmatasiinneamumatiisiinmuiaaiatasialumortiimatiidejavracarevreitusaneomoripetoti…Iti spun eu ca orice zmeu-paraleu se va retrage din fata ta.Romanu’ nu se pune cu nebunii,asta e clar.Esti prea calculat si prea grijuliu cu conventiile societatii.Nu-ti fac vreo vina din faptul ca esti profesor de filosofie,dar tu traiesti in RRRomania,nu in Spania sau Marea Britanie,tati;intr-adevar,ai fi avut de partea ta legea autoapararii.Ai doar doua optiuni:fute-i sau inghite…Iertati-mi franchetea. 🙂
Dongabone, iti ramin recunoscator, ai dreptatea ta, zau ca fantasmez la un asemenea curaj, ba chiar nebunie. Ma si vad spargindu-i fata animalului, despicindu-i teasta, urlindu-i printre creierii revarsati pe caldarim „Aveam dreptate, cretinule!”… Din pacate, e doar visare, sete de razbunare, neputinta. Stiu, am vazut si eu Falling Down, cu Douglas jr. Dar ala era doar film. Nebun am fost ca am coborit din masina, avind copilul in scaunel, in spate. Furios eram tare, ca altfel ramineam dracului inauntru. N-a ajutat la nimic, am facut mai rau, n-am fost responsabil deloc, m-a luat valul. Degeaba am minte buna daca am avut suflet slab. De regula, nu cedez, dar am limite… fizice si razboinice. Una e sa joc tenis, alta e sa ma bat cu un pivot solid de baschet. Te asigur insa ca daca ala venea la masina mea, muream cu el de git. Un pumn tot ii frigeam in mecla… Nu stiu cu ce rezultat, dar bine nu i-ar fi fost.
Insa e drept ca eu m-am indreptat spre el, agresindu-l verbal – total justificat dupa cite incalcari ale codului rutier facuse ala, dar evident, neadecvat la situatie. Poate daca sunam la politie iesea mai bine. Asta-mi reprosez, ca nu mi-am tinut nervii. In Romania nu-mi iese mereu asta!
Rabbi, multam pentru intelegere, cred ca ai fi fost un excelent psihoterapeut. Si multumesc si celorlalti care mi-au oferit suport. Cred ca am invatat ceva din imprejurarea asta – si gratie voua. D-zeu sa va aiba in paza!
Sa va zic si eu ceva.Am platit radare-mai ales prin Ungaria- de puteam sa fac un concediu minunat undeva departe. Cel mai rau a fost in Austria; 400 DM
sau patru zile de parnaie. Am platit si m-am linistit.
Fara sa ma dau mare, dar conduc masini „tari”. Dar merg cu cat ii permis. Nu incalc viteza ca sa nu platesc.
Intr-o vizita prin Romania, pana te reobisnuiesti cu „situatia” daca incerci de la Nadlac pana la Sibiu sa circuli regulamentar, ti-ai luat-o. Noroc ca pe Valea Muresului ti se face semne la radare si la echipaje de militie.
Dar, mergeam cu mai multe masini, in coloana. Pe cei din fata i-au oprit, pe mine – eram cu Mercedes negru- cu toate ca eram in coloana, mi-au facut semn sa merg mai departe.
Alta data, de la Nadlac s-a format o „haita” si mergeam cu viteza constanta.
Pe unul, l-o mancat in cur, si- s-a apucat de depasiri. La Simeria, „haita” l-a ajuns; el era in „discutii” cu un militian…
Si ultima; stilul de condus in Romania este catastrofal. De alea la mustata,
inconstienta cat cuprinde si camioanele; coloanele nesfarsite de camioane
ma termina. Si daca le depasesti si faci o pauza -sa te pisi- toata coloana te ajunge si iar nervi si depasiri…
Despre alea cu armele nu ma pronunt; am trecut de varsta de scandal sau de dat mare; pe alea le-am facut la timpul lor; si nu m-am bazat decat pe pumnii mei. Si iaca ca am crescut mare, fara probleme…
Clerc, din pacate, cel putin in prima faza, mi-a sarit in ochii
discriminarea zonala :). Nu te necaji, o am si eu, toti cred c-o
avem. O fi un tribut platit educatiei? Habar n-am! Faptul ca un
individ e tampit, e suficient. Locul de bastina nu-l imbolnaveste
nici nu-l vindeca. Dar te(ne) face sa cobori o treapta
spre el.
In legatura cu incidentul…. Sunt ardelean :), deci pot sa injur
juma’ de ora fara sa ma repet. Insa ma abtin sa fiu auzit, nu ma dau
jos din masina si, nu de putine ori…..dau prioritate celor prinsi
la inghesuiala chiar daca n-o au. Am ajuns s-o fac si cand ma
intalnesc cu pitecantropii tai :). Pentru ca nervii mei merita!
Si cu cat vom fi mai multi asa cu atat mai bine. Cel putin in orasul meu
am vazut din ce in ce mai multe asemenea gesturi. Ele exista si de
aceea trebuie mentionate.
Si pentru ca erai cu fetita( din cauza ei te sapunesc:) scopul
tau era sa ajungi cu ea la ajutor Intreaga! Repede nu e suficient
uneori.
Fii cu mintea limpede mereu si ochii wide open! Se poate!
nu mai bine sunai la 112 dupa o salvare….
Erm… e un singur drum spre spital? In nici un cod rutier nu cred ca se mentioneaza folosirea AVARIILOR pe post de sirena, si daca alegi sa-ti trasformi automobilul in masina de salvare, incerci sa nu incurci traficul si sa multumesti celor cooperanti. Faptul ca „agresorul” nu a vazut/ observat sau sinchisit de faza lunga si avarii nu spune foarte multe despre el, faptul ca a ripostat violent o data ce a fost asaltat verbal – ei da, spune cate ceva, dar inclin sa cred ca indiferent cum privesti situatia, e dificil sa te absolv de vina dragul meu NERD. Indiferent de circumstante: semeni vant, culegi furtuna. Ca sa supravietuiesti in tara lui Nimeni_Voda , nu trebuie sa ai nici centura neagra, nici doctorat in filozofie, ci doar instinct de conservare („survival of the fittest” my friend ).
Dacă toţi ne vom înama cu bâte, ei îşi vor lua pistoale.
Când noi vom lua pistoale, ei vor avea puşti.
Iar când ajungem la puşti…
Între timp, unii dintre noi vom ajunge ei. Puterea te corupe, istoria ne-a dovedit şi răsdovedit acest lucru.
Sper să nu se supere nimeni, dar teoriile care oferă ca soluţie violenţa, sunt adolescentine şi cum spune o vorbă veche… violenţa naşte violenţă.
Putem să stăm cuminţi. Timpul lucrează iar satisfacţia finală va fi a noastră. „Şmecheria”, instincualismul şi mitocănia nu sunt imuabile. La un moment dat, când tu te uiţi în urmă, ei se uită în urmă, trageţi linie şi…
chiar daca inteleg comportamentul „victimei”, ca deh, am si eu un copil, sunt niste chestii de punctat.
* masina personala NU e ambulanta, si trebuie sa respecte toate regulile pe care le respecta un autovehicul normal. fireste ca si eu as proceda fix la fel intr-o masina (as incalca toate regulile de circulatie) in caz de urgenta, dar faptul ramane fapt: domnul a incalcat niste reguli de circulatie, si s-a suparat pe cel care nu-l lasa sa-l depaseasca.
* „nemernicul” din Logan nu putea sa viseze ca dl cu pricina are o urgenta reala, si ca nu mai da 2 bani in conditiile astea nici pe regulile de circulatie, nici pe buna crestere. putea la fel de bine sa-si imagineze ca dl profesor de filozofie e doar un marlan basescian care vrea sa-si impresioneze pitipoanca din dreapta, nu-i asa?
* dl profesor (sau doctor) in filosofie a agresat verbal un alt sofer in trafic, care intamplator sau intentionat nu s-a dat la o parte din calea lui. sa spunem ca intentionat. din cate stiu, asta nu-i o infractiune. poti sa zici cel mult ca ala e magar si nu te lasa sa-l depasesti, cand tu vrei neaparat sa faci asta.
faptul ca era suparat si ingrijorat nu stiu daca e o scuza foarte buna ca sa iei la porcaiala pe cineva care habar n-avea de situatia grava a dansului.
* faptul ca ai 1.65 si 50 de kile nu e o justificare sa nu ti-o iei, cand tu starnesti un scandal. dimpotriva, e un motiv suplimentar de precautie.
sa privim si situatia din celalt punct de vedere, al „marlanului basescian” (cum de nu ma mira ca tot Base e vinovat si de asta??):
mergi linistit in trafic, si vezi un nebun care isi baga picioarele in orice regula de circulatie, claxoneaza, da din faruri, face depasiri periculoase, se baga in fata altora. si care iti da flasuri nervos ca nu-l lasi sa te depaseasca. macar te tenteaza, daca nu chiar o faci, sa-i dai o mica lectie de buna purtare si sa NU il lasi sa te depaseasca.
cand opresti la semafor, se da jos, incepe sa te injure si sa zbiere la tine ca de ce nu-l lasi sa te depaseasca. si ESTE enervant sa te ia cineva la maciuci in public, mai ales cand esti cu sotia / prietena / amanta (pitipoanca sau nu). poate auzi ca zice ceva de fiica-sa, poate nu. da oricum, tot iti vine sa-i scapi doua peste ochi, ca sa-si bage mintile in cap.
deh, masculii trebuie sa para in general duri, mai ales cand e si femeia langa ei. mie, cel putin, nu prea imi vine usor sa ma las facut albie de porci, nici fara sotie langa mine, si cu atat mai mult cu ea langa.
deci, dle „cetatean al tarii lui Basescu”, se pare ca ati copiat mult din pretinsul comportament al celui pe care il urati atat de mult. si, inainte de a ii acuza pe altii de marlanie si „basescianism”, o scurta privire in oglinda v-ar putea ajuta sa fiti altfel.
Cu toata sinceritatea, nebunia din oras nu e vina lui Basescu. Fiecare e stresat, intr-adevar, e grabit, corect, insa nimic nu iti da voie sa calci peste o doza de bun simt. Cea pe care o ai, daca o ai, cata o ai.
Probabil cel care te-a enervat merita „cateva” dar in nici un caz nu inteleg cum ti-a venit sa cobori la un stop sa-i faci „educatie”. Nici asta nu a fost prea… sa zicem normal. :))) (desi inteleg, uman, romaneste )…..
Oameni buni, cu toata amaraciunea, vin si eu si va spun 2 lucruri. Primul ar fi ca toata pacostea asta n’are nici o legatura cu Basescu si gasca. Sau are, da’ e pe dos. Ei sint acolo din cauza ca Romania e defecta si nu Romania e defecta pentru ca ei sint acolo. Nu va enervati, nu dati cu pietre, ginditi’va daca nu cumva am dreptate.
Al doilea lucru ar fi ca violenta fizica sau verbala nu rezolva nimic. Nici macar daca esti Chuck Noris. Sau Bruce Willis. Nici macar daca Scenaristul a scris povestea in avantajul tau. O, da, am fost de sute de ori tentat sa o iau pe drumul ala. Am trecut de zeci de ori pe linga magazine de arme de diferite culori si am avut impulsul de a mi le cumpara. Din fericire farima aia de ratiune care mai functioneaza si in momente de furie oarba mi’a spus ca n’as face decit sa decad in propriii mei ochi. Si asta mi’ar fi fatal indiferent de cit de mare ar fi satisfactia de a i’o trage idiotului.
Clerc, cu toata empatia pentru situatia in care te’ai aflat, stiind ca si eu as fi scos aburi pe urechi in locul tau, iti amintesc, totusi, un lucru. Specia umana se afla in virful lantului trofic datorita unei singure calitati: inteligenta superioara. Pune’o la lucru si in lupta intra-specie. Nu’i facuta doar pentru a cerceta abisurile gindirii cioraniene, e buna si la supravietuire. Ai dovada in jurul tau.
Fratilor, ma bucura mult si sincer solidaritatea si diversitatea opiniilor. Chiar e miza pedagogica aici, chiar mi-ati oferit teme de meditatie.
De aceea inca o data va ramin recunoscator. Este evident ca am gresit. La fel de evident, asta nu arunca prezumtia de „umanitate” asupra pitecantropului. Fara ghilimele. Cind cineva te abordeaza verbal, chiar si prin sudalmi, aruncind totusi o informatie reala (fetita e bolnava, d-aia te luminam!), iar tu ai ca singura replica pumni in cap unuia care e clar ca nu te poate afecta fizic – esti, fara rest, animal. Basescian sau nu, animal. Punct.
Unele amanunte cred ca nu le-am subliniat suficient.
Cred ca Atha si dracu nu m-au inteles prea bine, desi evident e vina mea pentru asta.
Am subliniat ca traiesc in Romania, ca fetita, mica, de 5 ani, se plingea (la propriu) de dureri violente de burtica. Am numeroase experiente de chemat salvarea, dar care nu a venit. Cel putin 5. D-aia m-am urcat in masina, era altfel mai comod sa astept acasa.
Copilul a continuat sa plinga de durere pe drum. Eram disperat. Pur si simplu. Pe linga situatia sociala generala foarte proasta (pe care, cu regret, lui Basescu i-o datoram, cine nu vede asta, e treaba lui), a venit si tristetea cu boala fetitei. Eram grabit sa ajung la spital, sa-i fie domolita durerea, sa aflu diagnosticul. Pe urma, stiu ca s-a inventat oglinda retrovizoare, oglinda exterioara. Copilul era in scaunel, in spate. Nu faci concurs auto cu copilul in masina. Schumacher nu-si baiatul in cursa. Astea puteau fi zarite usor, daca pe pitecantropul (ca si basist, nu stiu cu cine a votat, comportamentul m-a indemnat sa-l plasez in categoria asta!) il interesa si altceva decit persoana lui in trafic. Nu l-a interesat.
Repet, eram disperat. Din cauza de copil, nu din cauza de batut recorduri in trafic calcind in picioare codul rutier. Am luat-o pe unde banuiam ca este mai liber in trafic la ora aia. Zona nu o cunoasteam ca in buzunar, ajung rarape acolo, si mereu pe acelasi drum – cind e vorba de spital. Eram asa de tulburat, ca dupa incident am si ratacit cu o strada destinatia. Era seara. Prin urmare, daca faceam exercitii de comunicare luminoasa, nu era chiar din hobby, ci dintr-o reala nevoie sanitara. Era, cum sa spun in termeni omenesti, o urgenta. Sigur, daca esti om si vrei sa intelegi o situatie, o intelegi. Daca nu, nu.
Nu m-am laudat nici o clipa ca sint dr in filosofie. Am spus-o pentru ca am subliniat ocuparea mea de baza, nu apetenta pentru corectii fizice in trafic. Daca eram antrenor de box, probabil ca as fi descris un upecut de dreapta in falca animalului. Dar nu cred ca daca sint dr in filosofie sint superior cuiva – din nici un punct de vedere. Aici era vorba de umanitate. A alora care o au.
E regretabil ca mi-am iesit din fire. In general nu-mi ies. In general nu vorbesc in injuraturi. In general nu discriminez nici zonal, nici rasial, nici religios, nici sexual (ceea ce nu inseamna ca nu am opinii). Traiam insa la limita de sus niste sentimente autocontradictorii. Daca m-am dovedit exasperat este pentru ca in ciuda comunicarii si luminoase, si sonore, si verbale (n-am iesit din prima din masina, m-ai intii am deschis geamul si i-am strigat ca e o urgenta infantila, ala m-am injurat, asta m-a facut sa iau foc!), reactia a fost zero. Zero umanitate.
Daca am tot repetat basescu in sus si joc, am facut-o nu pentru ca marinarul ar fi direct vinovat pentru toate relele din societatea asta, ci pentru ca modelul oferit de el stimuleaza asemenea comportamente. Nu mai citez exemple din comportamentul sefului de stat, ca e inutil. Presa e plina de ele. Asta am spus, nu ca Basescu face si drege. El da modelul, nu el executa raul in maniera exhaustiva.
Oricum, o concluzie am tras. Importanta e supravietuirea, ca si evitarea situatiilor conflictuale. Si, pentru cazuri din astea disperate, cind animalitatea (basescitatea) precumpaneste, o sa-mi iau un spray paralizant, o sa merg la o sala de autoaparare, ca sa stiu ce sa fac daca vine pitecantropul peste mine. Eu, peste dinsul, nu mai merg niciodata. Eventual sun la 112 (desi experienta cu politia care vine si salveaza e mai curind anecdotica decit reala, statistic, in tara noastra europeana). Cam asta e. Va multumesc.
@clerc
inteleg aspectul uman al problemei extrem de bine, pentru ca am si eu o fetita de aproximativ aceeasi varsta. si intr-o situatie asemanatoare, as proceda mai mult ca sigur la fel in ceea ce priveste condusul masinii si incalcatul regulilor de circulatie.
nu sunt la fel de sigur ca as proceda la fel in ceea ce priveste animalul. si asta doar ca sa evit pierderea timpului (mai degraba incercam sa inaintez incet si sa trec cat se poate de precaut pe rosu, daca era posibil), nu pentru ca as fi teribil de dragut ca persoana.
ar fi fost mai clar pentru toata lumea daca ai fi spus ca m-ai intai i-ai spus dobitocului ca ai o urgenta, SI APOI l-ai injurat. in cazul asta clar era un cretin (ma rog, io as putea sa zic vadimist in loc de basescian, da pana la urma astea is doar etichete). asta pentru ca din ce ai spus intial se intelegea fix invers, ca mai intai l-ai injurat, si apoi ai zis ceva de fetita.
„m-am dat joc, injurindu-l si urlindu-i ca era o situatie de urgenta”.
deci, in final, desi ati facut niste greseli (scuzabile avand in vedere situatia), sunt de acord ca individul ala chiar era un dobitoc.
cat despre situatia generala foarte proasta pe care i-o datoram in mod direct lui Basescu, asta e alta discutie, si personal am alta parere. dar sunt curios pe cine o sa mai dam vina dupa ce asta o sa dispara atat politic cat si fizic. deocamdata, vad ca e tapul ispasitor ideal. ma rog, sa fie, ca duce la tavaleala, ba chiar am impresia ca ii si place 🙂
ptiu drace… ma analfabetizez…
„daca ai fi spus ca MAI (in loc de m-ai) intai i-ai spus „
Frate dracule, ma bucur ca ma intelegi, mai ales ca ai copil. Sigur, din pacate m-a luat valul si am fost iresponsabil, caci se putea sfirsi rau – si pentru nimic, in fond. Doar un cretin… si-atit.
Insa stii cum e la noi, se-aduna-se-aduna – si da in clocot. Daca nu era copilul, poate ca m-as fi calmat si-l lasam pe bou in plata basescului, sa fie el fericit. Insa marturisesc ca e dificil sa ramii de piatra cind incerci sa-l depasesti pe stinga, el nu se da (banda aia e pentru viteza mai mare). Incerci pe dreapta, cind e liber, si el iti trece in fata (asta e agresiune la volan).
Cit priveste injuraturile, sigur, nu e frumos (si o spune unul care a predat estetica la litere si care i-a avut profi pe Ion Ianosi si Cezar Radu), dar oare, sincer, crezi ca timpanul pitecantropului era atit de sensibil, atit de nuantat incit sa se crizeze ca-i lezam demnitatea? Tipul care mai intii da cu pumnul si pe urma se uita, poti sa ma crezi, e pur si simplu animal. Daca avea o urma de omenie in el, auzind cuvintele „copil” si „bolnav”, ar fi trebuit sa se calmeze, eventual sa inteleaga ca n-aveam nimic personal cu el, ci cu drumul pe care mi-l bara, ca eram innebunit, ca eram cu o urgenta medicala. Insa baiatul ala era obisnuit sa loveasca, era gestul natural la indemina.
Asta m-a socat. Oi fi rau de gura, oi fi injurios, dar violent la modul fizic nu sint. Asta e limita mea de omenie. Imi vine greu sa dau cu pumnul, sa provoc suferinta altora. Nu neaparat din morala crestina. Dar nu-mi vine. Asa m-a crescut mamaie, ce sa fac? In fond, oamenii comunica prin al doilea mijloc de comunicare, graiul articulat, care presupune si recursul la conotatie, adica la resursele metaforice, inclusiv injurioase ale limbii. Noi sinbolizam. Animalul n-are decit comunicarea dezarticulata, instinctiva, sau atacul direct, brutal, fizic. Dar intram in detalii pe care ciudatul mamifer citat nu le merita. De asemenea personaje e bine sa ne ferim – iar eu mi-am platit cu virf si indesat nesabuinta.
Drama e ca voi trai cu angoasa ca nimeni si nimic nu ma vor apara in tara asta. De mine ma doare-n cur – e vorba de copil, si cred ca pricepi ce spun.
Despre Basescu, doar de bine. L-am votat de citeva ori, sperind ca boul ca va insanatosi, impreuna cu liberalii si pedistii lui, climatul politic si administrativ din Romania. Daca observi bine, dupa 6 ani de reforma si modernizare a statului, sintem in cacao rau de tot. Nu e numai el de vina, ci toate partidele si guvernele de dupa 89 sint vinovate, intr-o masura ori alta. Insa omul a desavirsit dezastrul, continuind sa minta ca ne reformeaza. Or il investisem cu muuulta-muuulta speranta, ca un dobitoc ce-am fost, facind efortul sa-i uit trecutul, mizeria facuta in Conventia Democrata etc. D-aia nu-l iert. Ce sa astept de la Ponta? Dar de la asta chiar am asteptat. Si si-a batut joc. Sigur, comparatia cu Vadim se sustine, doar ca Vadim nu s-a bucurat niciodata de puterea pe care o are piratul. Vadim n-a guvernat (sper sa nu o faca vreodata, totusi!). Si, poti sa spui orice, dar nu ca Basescu a insanatosit climatul politic. Dimpotriva, i-a sporit tarele, mizeriile, porcariile. Economic, diplomatic, politic, moral, intelectual – e mai nasol ca in 2008, ca in 2004, ca-n anii 90. Si asta pentru ca azi sintem, formal, in UE, in NATO – si nu mai speram la nimic. Atunci mai credeam in chestiile astea. Azi, nada.
Asta e drama. Ca nu mai e viitor. Oricum, nu cu oamenii astia. Desigur, democratia inseamna rulajul partidelor la guvernare. Sintem obligati sa o facem. Insa tare mi-e teama ca viitorul suna rau, daca mai suna…
Multam de solidaritate si argumente.
Clerc, ceea ce uiti tu in toata povestea asta este ca ti s’a intimplat asta in Bucuresti. Adicatelea, in orasul in care orice mirlan care se simte norocos pentru ca i’a zimbit vinzatoarea de la butic se urca in masina si incearca sa faca slalom la 80 la ora, daca nu mai mult, cu claxoane si flash’uri. Sensibilitatea publicului, mai cu bun simt sau mai fara, s’a tocit de mult la semnale d’astea. Claxonul si flash’ul sint in Bucuresti mai degraba decriptate ca incercari de a’ti dovedi masculinitatea superioara, daca vrei s’o dam si pe semiotica, decit ca semne ale urgentei.
Stii ce se intimpla in Franta, Anglia, Germania sau SUA daca un pusti de 18-20 de ani cu figura impertinenta se baga in fata la o coada de 20 de persoane? Nimeni nu comenteaza, toti se dau la o parte si’l lasa. Si stii de ce? Nu pentru ca sint placinte ci pentru ca fenomenul este rar si toata lumea considera ca omul ala, indiferent de felul in care arata, chiar are o urgenta.
Si mai am o problema, am mai scris despre ea si mai sus. Il tot bagati pe Basescu in fata, ca da exemplu prost, ca ne’a pacalit cu reforma, ca una, ca alta. Dupa mine, pentru ca in Romania sa fie respirabil, nu clasa politica, cu sau fara Basescu, trebuie sa se reformeze si sa reformeze. Reforma trebuie sa se petreaca la noi, jos, la astia de pe margine. Noi sintem noroiul din care scot broastele capul. Si daca am face nuferi, tot noroi am fi. Doar ca ne’am putea mindri (de fapt, deja o facem cu olimpici, sportivi, Herta Muller) ca nu ocupam spatiul de pomana. Intr’o lume normala Basescu Presedintele fie n’ar exista, fie ar fi doar un pacalici cu sanse minime de a ne face rau. Si cind spun lume normala ma refer la o lume populata de cetateni, nu de nefericiti care au avut ghinionul de a se naste in acelasi spatiu geografic.
Ai dreptate, BadDragon, cam cu toate. Pina la urma, ai pus degetul pe rana. Asa e, la Bucuresti, violenta e mai mare decit oriunde altundeva. Aici vin toti din toata tara, buni sau rai, si devenim in integrum mizerabili, bucuresteni de 2 zile sau de 4 generatii. Ai dreptate, Basescu, in buna masura, este simptomul (semnul) calitatii noastre civice, iar nu cauza acesteia (cu toate ca o intretine, desi ar trebui sa fie pe dos). Clasa politica este oglinda noastra, de doua decenii. De ce ar fi o persoana de valoare seful statului intr-o tara in care principiile morale, legile si coerenta actiunii nu fac doi bani? E imposibil. Logic nu se poate.
Deci, am spus si eu adevarul. Partida e pierduta. Ioc optimism, pentru ca de jos niciodata nu va porni ceva demn de ideea unei reforme. Ai vazut mitingurile de protest, citeva zeci de mii de amariti, unii chiar platiti (!?) sa-si strige drepturile. In Franta ieseau in strada cu milioanele, pentru mult mai putin.
La limita, ca sa rostim adevarul istoric punctual, o singura data a existat ceva bun in Romania: generatia de 1848. Aia clasa politica, baietii aia au facut in citeva decenii totul, de la stat la institutii, cultura, armata, economie, inclusiv Unirile. Iar apoi a urmat dezastrul, accelerat de comunism si de delirul postrevolutionar.
Dar sint de acord cu tine, pe o problema de principiu. Daca noi nu facem ceva, noi, astia obisnuiti, liderii sigur nu vor face. Insa intrucit sintem asa cum sintem, situatia va celebra ad infinitum status quo-ul. Howgh! Ai grija de tine.