Mihaela Pană îmi atrage atenţia asupra unui apel care nu ar trebui să treacă neluat în seamă. Îl preiau şi mă alătur semnatarului, cu atât mai mult cu cât este de vorba de o importantă instituţie de cultură a Constanţei. E tot ce pot face. Ba mai pot face ceva. Să le bat obrazul lui Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Şi să îi anunţ, ca un contribuabil ce mă aflu, că interesul meu pentru samba şi palmieri e ZERO. Dar soarta bibliotecii mă interesează. Şi ar fi bine să n-o mai dea doar pe dobitocii de Boc şi Băsescu. Mai ţine şi de priorităţi. De ale administraţiei locale. Cururi de brazilience sau cărţi?
Îndrăznesc să îmi rog toţi cititorii: preluaţi acest apel. Pe bloguri, forumuri sau oriunde socotiţi că poate fi făcut public.
AJUTAŢI-NE!
Apel pentru susţinerea publică a Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa
În anul 2000, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa primea din partea Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România premiul pentru cea mai bună bibliotecă publică din ţară. Astăzi, la doar un deceniu, este în pragul unei catastrofe. Iată câţiva dintre indicatorii dezastrului:
a.) În urma concedierilor din vara acestui an, instituţia, care avea 104 angajaţi, a rămas cu doar 50. Dintre aceştia numai 39 sunt bibliotecari, în condiţiile în care, conform legii, la o populaţie a judeţului Constanţa de 722.360 locuitori, grupul personalului de specialitate ar trebui să fie calibrat între 103 şi 144 de bibliotecari.
b.) Timp de o lună şi jumătate (15 iunie-1 august 2010) biblioteca a fost închisă, colecţiile ei fiind complet inaccesibile publicului, iar alte trei luni (1 mai-15 iunie şi 1 august-15 septembrie) numai jumătate din serviciile pentru utilizatori au putut fi accesate. Cauza? Toţi angajaţii au fost, pe rând, în şomaj tehnic, timp de 90 de zile.
c.) Practic nu există achiziţii de carte în 2010. În luna iunie a fost facturat un singur stoc de carte, în valoare de 2.379 lei, care nu a fost însă achitat. Zero în dreptul bugetului pentru cheltuielile de capital.
d.) De la 15 septembrie a.c. programul cu publicul al bibliotecii s-a redus la doar 39 de ore pe săptămână.
e.) De la 1 octombrie a.c. personalul bibliotecii nu a mai fost plătit, deşi activitatea în bibliotecă s-a desfăşurat normal. Speranţe de plată? Nule. Bugetul alocat pentru salarii a fost cheltuit, iar alţi bani pentru salarii, conform şefilor Direcţiei de Cultură a Consiliului Judeţean, nu sunt de găsit.
În opinia specialiştilor din Ministerul Culturii, aceste fapte dovedesc “interesul scăzut al autorităţilor publice pentru susţinerea lecturii publice”. Noi, cei care respirăm zilnic aerul viciat de acest “interes scăzut”, avem un alt termen pentru a descrie situaţia: sentinţă de condamnare la subdezvoltare culturală şi alterare a civilităţii Constanţei, la disoluţie a spiritului bibliotecii publice, la sărăcire atroce şi nimicire a demnităţii bibliotecarilor.
Mâhnirea mea profundă şi acest apel deznădăjduit la sprijin adresat dumneavoastră vin din faptul că, în faţa brutalului act de forţă impus de Consiliul Judeţean, conducerea bibliotecii a ales smerenia. Situaţia noastră reală nu e cunoscută. Nici măcar la nivelul asociaţiilor de bibliotecari, nu mai vorbesc de corpul social. Pentru că teama de represalii a fost şi este imensă. Rugăminţile mele şi ale altor colegi adresate direcţiunii bibliotecii pentru diseminarea de informaţii oficiale în mass-media locală şi centrală, pentru solicitarea de susţinere Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi Asociaţiei Bibliotecarilor din România, pentru apelul la liderii de opinie din judeţ şi din ţară au fost respinse de o argumentare construită în jurul neîncrederii în capacităţile acestor instanţe de a ajuta. Conştientizată sau nu, adevărata motivaţie este însă alta: frica. Iar această frică a generat confuzie, amânări, suspiciune şi, ca într-un cerc vicios, mai multă frică.
Tuturor ne e teamă pentru posturile noastre, pentru relaţia cu profesiunea pe care o iubim şi în care am investit nu puţin, pentru stabilitatea familiilor noastre. Şi toţi ştim că ceea ce se aşteaptă de la noi este să cedăm spaimei.
Eu aleg însă să nu încuviinţez la propria frică. Aleg să rostesc franc adevărul: situaţia Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa este critică, viitorul ei e în cumpănă, chiar desfiinţarea este o ipoteză plauzibilă, angajaţii ei sunt disperaţi, comunităţii locale i se îngrădeşte dreptul la informare.
Ajutaţi-ne! Comunitatea constănţeană are mare nevoie de o bibliotecă publică modernă, iar Biblioteca Judeţeană Constanţa a dovedit cu asupra de măsură că e dedicată publicului său. Cu ajutorul dumneavoastră de astăzi, într-o bună zi biblioteca noastră va oferi, sunt convins, motive solide pentru un nou premiu de excelenţă.
Vă mulţumesc! Ionel Alexe, bibliograf, Biblioteca Județeană ”Ioan N. Roman” Constanţa
E-mail: ionutalexe@yahoo.com
Mă enervez şi-mi pare rău! 😡
Lui Mazare nu ii e la indemana cititul si e trist ca-si judeca concetatenii dupa propriile porniri dandu-le locuri de dezmat.
Ajung la concluzia ca nimeni din tara asta , din cei de mai sus, nu-si doreste oameni mai dezghetati. Poate ideea mazarelului e ca biblioteca sa-si stearga urmele, ramanand loc pentru vreun bar, ceva. Trist.
Sper sa nu ajungem, candva, sa cumparam carti pe sub mana si sa citim sub cearceaf.
Cum ar suna, oare, atunci cand fortele de ordine ar navali peste tine si ti-ar spune; esti in ilegalitate, cititorule de carti.Pedeapsa!
Sa le dam foc in piata publica. Cartilor. Parca am mai vazut asa ceva ?
Bolile sufletului se tămăduiesc în biblioteci..Dar pentru că aceste boli nu se văd ,“spitalele sufletului” se desființează sau se transformă şi astfel încă un pilon de rezistență al echilibrului mental şi spiritual al umanităţii se prabuşeşte…Nu trebuie să cedăm spaimei,nu trebuie să alegem smerenia…
Situaţia e şi mai rea la Satu Mare…. Biblioteca judeţeană riscă să fie dată afară din spaţiul închiriat de ani mulţi de la Federalcoop.
Eu fac parte din acea categorie de indivizi care citeste din cartile bibliotecii publice. Am fost impresionata de modernizarile care se aplica acestui sector cultural pe aici pe unde sunt eu. S-a introdus evidenta electronica spre incantarea mea, ( este adevarat ca nu peste tot).
Poate Mazare nu se ocupa de biblioteca, ma indoiesc ca sunt chiar asa de multi cititori (majoritatea sunt elevi ) dar trebuie sa i se atraga atentia.
Eu insa am reclamatii si impotriva „bibliotecaritelor”. Au tot pe calculator si vrei o informatie, daca au o carte, de exemplu…. parca le ceri sa plece la Ciorogarla sa iti aduca o sacosa cu nisip !
Uneori… mai trebuie sa verifici ce se spune…. De Mazare insa „numai de bine ! :))”
Rabbi, nu ştiu dacă biblioteca Astra de la noi e în acelaşi căcat! Ştiu că de la Filarmonică, de la Radu Stanca, de la Bruckental, de la Muzeul Astra or tăiat tot ce-or putut! „Bruck-ul” ameninţă că închide… Sar şi ai noşti, da’… Tu poţi face ceva, că ai „voce”. Io n-am! Da’ o să caut cifre şi GARANTAT că n-o să tac. Cu toate că-s „decît” unu’ cu ochii „ca cîinele”. Mă doare să văd numai nulităţi oriunde aş întoarce capul! Şi mă doare mai rău cînd văd că lumea stă cu mîinile în sîn şi aşteptă.(poate or alege alţii cum aş vreau io, în locul meu, că io ori îs nehotărit, ori n-am cu cine…)
Parcă am fi înainte de ’89, cu urechile pe europa liberă sau vocea americii, să mai aflăm ce s-o mai „scornicit”.
Nu mai zic banzai!
Pai tara are nevoie de tinichigi si ospatari. Cui ii mai trebuie carti? Cand exista goagle. Scolile „scote” tampiti. Si se face reforma…
(din marlanu´natiunii)
[…] cu ouă clocite şi alte împuţiciuni prospături de prin cămări, în semn de mulţumire pentru reforma statului, pentru măsurile de relansare a economiei grav afectată de criză şi pentru măsurile de […]
Este uluitor ce se intimpla acolo. Bibliotecile publice sint protejate prin norme internationale, cineva de la Constanta ar trebui sa solicite ajutor si la asociatiile de profil. Pacat, era, intr-adevar, una dintre institutiile de profil remercabile, indeosebi prin activitatea de bibliografie-documentare. Un fost director al acestei institutii, dl. Zamfir, trecut la cele vesnice, ar muri inca o data daca ar sti ce se intimpla acum. Rusine Consiliului Judetean!
[…] fondurilor a dus la concedierea multor angajaţi şi la zero investiţii în cărţi noi. Totuşi, manifestul bibliotecarilor nu mă face să le înţeleg dramă, ci doar să conştientizez cât de încărcate sunt […]