AcasăUncategorizedDa, dar într-o zi...

Da, dar într-o zi…

Bălălău se trezeşte aseară vorbind.

În ultima vreme, România nu mai are femei, are mămici. Nu mai are copii, are bebeluşi. Toată ţara a devenit o ţară plină de mămici şi bebeluşi.

Are dreptate Bălălău. Ai dracu’ români, ‘tu-le muma în cur cu jacuzzi-ul lor cu tot. Fac ce fac şi-şi lasă nevestele borţoase, că nu-s toate precaute ca stăpâna frunzei. Degeaba se străduieşte el să-i gonească din ţară, să-i flămânzească, să-i belească, să-i vadă pe toţi cu numele scris pe colivă. Lua-i-ar dracu’ de nesimţiţi, tot nu vor să crape şi să lase ţara populată doar de mecanisme portocalii.

Băi, pulchae, da, bă. România nu mai are femei, are mămici. Nu mai are copii, are bebeluşi. Toată ţara a devenit o ţară plină de mămici şi bebeluşi. – Dar într-o bună zi unul din bebeluşii ăştia o să se facă mare. Şi o să umble şi el beat mangă. Şi o să se pişe şi pe el un sarkoziu sau un berlusconea.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

17 Comments

  1. Cred ca raspunsul lu Eliade din 1935 , apropo de Bucuresti,[si ai sai fii] este incurajator…Nimic nou sub soare.Oarecum.Reducand la capitala tarii …
    Mircea Eliade despre Bucuresti
    „Bucureştiul are această misiune de a asimila şi configura, de a elimina toxinele şi de a suprima pe impotenţi. Nu vă uitaţi că atîţia oameni sterpi şi netrebnici urcă pe scara măririlor. Nu acesta este criteriul Bucureştiului, al oraşului care mai mult decît alt oraş românesc poate avea comanda spaţiului. Ceea ce se întîmplă în zilele noastre este un accident, o imbecilitate politică, aşa cum sînt multe altele. Nu vă lăsaţi păcăliţi de zvonul cafenelei şi al anticamerelor politice. Căci nu acesta este adevăratul Bucureşti, oraşul trăirilor mondene. Funcţiunea Bucureştiului rămîne intactă, chiar dacă noi nu o vedem, întunecaţi de evenimente. Bucureştiul e menit să ne verifice posibilităţile de creaţie, de configurare, de afirmare spirituală. Îl putem urî, îl putem dispreţui, îl putem compătimi. El îşi păstrează funcţiunea, orice am crede noi sau urmaşii noştri despre el, pentru simplul motiv că Bucureştiul a fost ales de un păstor cunoscător al semnelor să fie centrul. Şi aici, unde se dau atîtea bătălii, vom afla într-o zi cine putem fi“.
    MIRCEA ELIADE (1935)

  2. La sarbi, natalitatea a scazut dramatic si conducererea a gasit o contra-masura:
    Sa importe chinezoaice.
    Ca se „puiesc” alea en-gros.
    Le ofera casa, masa, cetatenie, bani, avantaje.
    Eu le propun si mamicilor noastre sa plece acolo.
    Si poate ne iau si pe noi.

  3. „Dar într-o bună zi unul din bebeluşii ăştia o să se facă mare. Şi o să umble şi el beat mangă…”La ce altceva ne putem aştepta cu un asemenea guvern care în loc sa garanteze că toţi copiii vor creşte apăraţi şi în siguranţă, educaţi, sănătoşi şi hrăniţi sănătos,în familii sigure din punct de vedere economic , îi sacrifică în numele resuscitării bugetului de stat ?Să trăim bine!

  4. Nenea Rabinu !!si mama matale a avut copii!!si concediu de nastere !!fix112 zile !!si sa ocupat de cresterea si educatia matale !!fara bona!! cresa si gradinita !!si atat !!!!

  5. afara de limbajul…pestrit ..nu am inteles mare lucru…
    adica generatia urmatoare va fi una de tigani ?
    sau o tara trebuie sa fie „buna” numai daca da avantaje ? daca asista pe toti lenesii,hotii…profitorii…tiganii…lucratorii la negru ?
    altfel ce ?
    plecam afara ?

    de sute de ani romanii s-au confruntat cu razboaie,cu foamete,cu saracie au avut zile bune si zile rele…nu au fugit afara…
    dar s-au dus sa invete si sa formeze dupa care s-au intors inapoi…
    mamele care trag de burta sa nasca in 2010 ca sa aiba 2 ani platiti de stat imi inspira doar scarba…
    toti vor sa profite,nimeni sa contribuie la sacul care cred unii ca e fara fund,ca in socialism…
    mergem la munca, nu sa muncim…

  6. abbu-le, in afara de femeile care n-au muncit niciodata, TOATE celelalte femei au contribuit la aceste fonduri, platind taxe. Sa-ti mai aduc aminte ca si tatii isi pot lua aceste concedii paternale? Si ei ti-ar provoca scarba?
    daca ar fi sa calculez cate beneficii am avut eu din taxele platite catre stat, taxe de la care nu m-am sustras niciodata, as trage linie si ar iesi cu minus, asa ca scuza-ma daca nu-s de acord cu tine.
    N-ai decat sa te formezi tu la scoli straine si sa te intorci in Romania, unde sa ti se cace in cap un sef care abia a terminat liceul, dar si-a permis sa te angajeze pe tine. Lupta tu, maretule, pentru propasirea tarisoarei noastre dragi. Refuza tu un salariu „la negru”, atunci cand ai de platit facturi, in ideea ca-l inveti minte pe patron. LOL.

  7. Dar homosexualii de ce sa contribuie la discriminarea copiilor,din moment ce indemnizatia nu este una egala?De ce ar primi puradelul Dianei Tusa si al lui Ioska Buble 3.400 de lei,iar puradelul Mercedesei sau alArgentinei doar 600?

    • Pentru că cei care au venioturi din activități independente, dacă au venituri mari, contribuie mai mult la bugetul asigurărilor sociale, și este firesc să primească o indemnizație pe măsura contribuției (chiar limitarea la 3400 lei poate fi considerată nelegitimă în cazul persoanelor cu venituri foarte mari, care au contribuit cu sume mari la buget, care ar trebui să primească o indemnizație direct proporțională cu contribuția…). Mercedesa sau Argentina, cum le zici tu, de obicei se feresc de muncă… de ce sa primească o sumă mai mare de la buget câtă vreme nu au contribuit onest la constituirea acestui buget?

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...