AcasăRabbi ziceDe trei ori nea...

De trei ori nea Stere

Cine e nea Stere nu trebuie să vă mai explic. Nici care este contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţei, culturii, filateliei şi ale rahaturi. Cineva îmi spunea ca nea Stere e un arhetip. I-am zis şi lui asta şi mi-a răspuns că pe Arhi nu-l citeşte şi că el nu e nici tip, nici gagiu, ci cetăţean.

Cum, atunci când e vorba despre nea Stere, orice introducere este futilă  (ăsta e un cuvânt care i-ar plăcea), sărim etapa asta.

Mă reperează şi mă agaţă repede:

– Să trăieşti, vecinu’!

– Bună, nea Stere.

– Uite, pe aici… – de fapt nu l-am întrebat nimic, dar nea Stere n-are nevoie să fie întrebat pentru a răspunde. M-a inervat unu’, vecinu’…

– Cine, nea Stere?

– Alde Mercantilu’, ‘tu-l în cur de apevist. Şi Metronolu. Şi Râgâici.

– Deci sunt mai mulţi…

– E mulţi! Da’ proşti!

– Păi de ce te-au enervat, nea Stere?

– Ete, vecinu’… vorbisem mai mulţi să facem miting din ăla. Că ne beleşte ăştia la pensie. Şi am vorbit şi la Bucureşti şi a zis ăia că ne sprijină. Şi ne-am hotărât noi să facem miting, că ne-a belit ăştia la pensii.

– Foarte bine, nea Stere.

– Bine pă dracu. Că am zis să fim mai mulţi. Şi să facem la un loc mitingu’. Adică noi, ăştia normalii, şi apeviştii ăia bătrâni.

– Şi?

– Şi ne-a mâncat în cur să ne încurcăm cu alde Mercantilu şi Râgâici.  Că vorbeşte ei să vină şi Lanternă, şi Macarenu, şi Colivă.

– Bun. Şi?

– Şi ăia e nişte neserioşi şi nişte puturoşi. Să vezi ce ne-a făcut! Că s-a strâns în faţă la prefectură numa ciutani, ‘tu-le muma în cur. Ierea acolo, vecinu, vreo treij-patruj de ciutani, la paişpe -cinşpe ani. Şi ţinea pancarte şi zbiera: nu ne tăiaţi pensiile! Şi: am muncit o viaţă pentru pensiili astea!

– Păi, cum aşa?

– Nu ţi-am zis că-i nesimţiţi? Ăi bătrâni s-a dus la coadă la ajutoare şi i-a trimis pe alde nepo’su la miting în locu’ lor, să ţină pancartili! Auzi, bre. Numa ciutănime!

– Şi toţi au făcut aşa?

-Toţi, ‘tu-i în gură de plagiatori!

– Şi te-ai trezit singur acolo, înconjurat de copii? Stai aşa… cum plagiatori?

– Mi-a furat ideea, ai dracu’. Că io mă gândisem primu’ să-l trimit pe Vezică, pe ăla mic a lu’ fi’mio în locu’ meu…

***

E trecut de unu noaptea. Mă pregătesc să cad la înţelegere cu Morfeu. Dar fix acum sună telefonul şi îmi întrerupe negocierea. Răspund. Nea Stere cu voce şoptită:

– Alo… vecinu?

– Nea Stere?

– Şşşş, că doarme lumea. Ce faci, vecinu?

– Păi…

– Lasă… şşş! Vecinu’, dă repede pe CNN.

Când mi-a spus asta am simţit că-mi stă inima în loc. O fi un nou atac terorist? A început războiul? Au aterizat şerpilienii lui Lorin?

– De ce, nea Stere? întreb cu juma de glas.

– E una acolo. Dă acolo.

Deschid televizorul. Dau pe CNN. La CNN e o înregistrare mai veche cu Christiane Amanpour.

– Ce-i nea Stere?

– Asta nu-i Elodia? O caută şi ăia?

***

– A venit unii la mine la uşa, vecinu’. Era bine îmbrăcaţi şi zâmbea ca proştii. Mi-a dat nişte reviste şi a zis că dacă am cinci minute. Le-am zis că am şi mai multe, că dacă tot dădea reviste, poate mai dădea ceva. Şi mi-a zis că dacă l-am cunoscut pe Iisus. Le-am zis că eu cunosc multă lume, că am lucrat cu oameni. Da’ ei hlizea şi îmi tot zicea „frate”, ca maneliştii. Şi mă întreba dacă ştiu că Iisus mă iubeşte. Acilea m-am uitat urât la ei, că cam avea feţe de poponari şi prea se hlizea ei la mine. Şi ăla cu ochelari zice: „Iisus e prietenul tău!” Şi le-am zis că prietenu’ meu e Mătreaţă. Şi ei a zis că Iisus îl iubeşte şi pe Mătreaţă, dar că nu se compară. Io le-am zis că de ce nu se compară? Adică Mătreaţă ce are? Ei o ţinea langa că Iisus ne iubeşte pe toţi. I-am întrebat dacă-i poponari. A râs şi a zis că nu e, că ei doar aduce cuvântu’ Domnului. Io i-am întrebat care domn, că aveam io o bănuială că i-a trimis popa Carici. Da’ ei a zis că nu e de la biserică, că e pen.. ben… că e nu ştiu cum cu coastili. Şi am zis ce e aia? Că mie tot a poponari îmi sună. Ei o ţinea că Iisus e prietenu’ meu. Eu le ziceam că ba nu, că Mătreaţă e. Şi i-am fugărit. Ce are, bre, lumea asta? Adică umbli pe la uşi pe la oameni să te lauzi cu prietenii tăi? Păi, să merg şi eu din uşă în uşă să zic la lume că Mătreaţă e prietenu’ lor?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. pe mine m-au oprit pe stradă nişte etnobotanici de liceu. tinerii creştini nuş’ cum. că să stau, că ei nu racolează membri noi, dar le-ar face mare plăcere să discutăm despre Biblie. le-am zis că-s musulman şi că discutăm din Coran dacă le convine. ei nu, că Biblia.. zic, păi parcă nu ieşiserăţi la racolat, coane!
    una peste alta, Buddha zice „atunci când fiecare om îşi va alege propria sa Cale, tot Pământul se va lumina” (sau cam aşa ceva) şi tind să-i dau dreptate: unii şi alţii sunt foarte siguri pe ei că deţin adevărul suprem, deşi nu are nimeni vreo dovadă concretă. adică totul, de la ateism la scientology şi trecând prin muntele Athos, totul e religie şi dogmă. asta nu ar fi o problemă, dacă n-ar încerca fiecare să impună celorlalţi propriile idei şi interpretări.

  2. m-am trezit si eu cu d-astia la usa. eram cu varu acasa si i-am tinut de vorba vo 2 ore. pustani fara minte, trimisi din US ca sa imparta cuvantul domnului si numarul de telefon al lui jesus.
    au plecat indoiti de religia lor de moment.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...