AcasăRabbi ziceZgomotul şi... mai era...

Zgomotul şi… mai era ceva?

Un amic mă somează, nitam-nisam, să îmi asum „făţiş” poziţia în legătură cu arestările de vameşi. N-am înţeles de ce ar trebui să îmi „asum” eu vreo poziţie; în vamă nu lucrez, afaceri cu vama n-am, iar mandatele de arestare nu-s semnate de mine. Apoi, dacă e vorba de asumare, oricare ar fi ea, presupun că aceasta nu se poate produce decât făţiş. Mă rog, dincolo de asta, înţeleg că amicul ar vrea să afle cam ce aş avea eu de mârâit la toată istoria asta. Aşa că îi voi da satisfacţie amicului.

Tot tămbălăul ăsta are rostul şi eficienţa tuturor „campaniilor” orchestrate de Băsescu. Mai pe scurt, campania de primăvăra de praşilă manuală la vameşi nu-şi propune nici să stârpească mafia din vămi, nici să cureţe poliţia de frontieră de golani, nici să facă ordine în ministerul finanţelor. Campania are un mare şi unic scop: să facă zgomot! Foarte, foarte mult zgomot! Gălăgie, tămbălău şi atât.

Am să vă amintesc că, acum nişte ani, Băsescu pornea, cu mare circ şi panaramă, o altă campanie: de stârpire a câinilor vagabonzi. Şi? Maidanezii sunt bine-merci. Asta nu înseamnă că respectiva campanie nu şi-a atins scopul: s-a făcut mult tămbălău, a fost multă gălăgie.

Din postura de candidat la preşedinţie al alianţei DA ( eheeei!) omul promitea o campanie anti-corupţie ce n-a mai văzut spitalul 9. Din nou: gălăgie, zgomot, tămbălău, ţepe în Piaţa Victoriei! Omul a devenit preşedinte, iar azi, la 7 ani după, constată că trebuiesc umplute autobuze întregi de şpăgari, din câte un singur punct de frontieră.

Înainte de a deveni preşedinte, între cele două tururi, a mai avut o repriză de gălăgie: cea legată de softul care fraudase alegerile. Şi promitea din nou puhoi de anchete, dezvăluiri etc. Zgomot!

Au urmat multe alte campanii de gălăgie organizată. Toate reuşite din punct de vedere al nivelului de zgomot. Înaintea fiecărui raport pe justiţie aveam gălăgie în sector; acum sunt probleme cu Schengen şi frontierele? băgăm puternic zgomot în boxe la vămi. Şi mergem mai departe. Încă o zi, încă un tămbălău.

Asta e tot. Gălăgie. La fel cum gălăgie a fost şi cu Ridzi sau Păsat. Anastase e bine merci. Vorbiţi în şoaptă, să se audă gălăgia.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

5 Comments

  1. Eu zic ca e putin mai complicat. Vin alegerile si sunt necesari bani pentru sacosele electorale. Baietii de prin vami s-au obraznicit si nu au mai „dat mai departe” cat s-ar fi cuvenit. In plus, pretul pentru caftanele de vames au crescut.

    Asa ca solutia vine de la sine: bagam textul cu coruptia vamesilor, ii pedepsim pe smecherii care cred ca toata spaga li se cuvine si in plus eliberam o gramada de posturi pe care le vom redistribui cu pretul corect.

  2. Vezi Rabbi că pe la Constanţa, în ultima vreme, cucu’ din ceas cîntă „deschide poliţia”. Poate că de aia te „somează” amicul tău. Să se asigure că nu ţi-o „răguşit” cucu’. 🙂

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...