Vax

Exerciţiile zilnice de transformare a constituţiei ( majuscula nu mai are niciun sens) în hârtie igienică, pe care Băsescu le execută sistematic şi tare jucător, nu mai surprind pe nimeni.  Au intrat în firesc. Un firesc frisonant, dar al nostru. Dacă el vrea să fie şef peste parchete, şef de partid sau Mare Preot, noi ceilalţi nu avem ce face. Ne plătim taxele ca să fim siguri că el are mijloacele cu care să ne supună unui viol sistematic. Suspendarea, urmată de demiterea sa, într-un stat ( nici nu are sens să mai spunem „normal”, pur şi simplu într-un stat) s-ar fi petrecut de mult. Noi ne-am obişnuit de multă vreme cu tropăitul pe constituţie. Şi cu impotenţa opoziţiei condusă de doi guguştiuci buni doar la trăncănit.

Şi uite aşa, zilele astea, în loc să discutăm despre eşecul Schengen şi ostilitatea făţişă a unor cancelarii occidentale faţă de România, în loc să vorbim despre o economie aflată în implozie, despre o societate aflată în descompunere, vorbim despre bâzdâcii lui Băsescu şi jocurile lui de-a dictatura. Despre schimbări de premier şi alegerea şefului la partidul mafioţilor. Şi despre nimirea unui „premier independent”.Cine va fi premierul? Cine va vrea Băsescu. Ce va face noul premier? Ce-i va cere Băsescu.

N-am niciun chef să dezbat ipoteze, să analizez variante, să caut plusuri şi minusuri pe varii scenarii posibile. Toate lucrurile astea sunt pierdere de vreme. Până la urmă un premier recrutat de la BNR e doar un premier care poate înţelege mai bine ordinele de la FMI. Şi le poate executa mult mai eficient.

În privinţa alegerilor de la PDL, e o inepţie să discutăm despre „dezbaterea internă” din partid sau exerciţiu diplomatic. În condiţiile în care pentru conducerea acelui partid ( nu ştiu dacă partid e denumirea cea mai potrivită) se bat Boc şi Blaga, despre ce mama dracului discutăm? Şi să nu-mi spuneţi că Blaga e o minunăţie care tocmai a primit instrumentele revelaţiei. Şi nu, comparaţia nu e un argument. Fireşte că pe Băsescu nu-l interesează nici cât negru sub unghie soarta acelui partid, democratizarea sau curăţarea lui de borfaşi. El are nevoie doar de instrumentul care să-i permită să facă mai departe pe jucătorul, iar acest instrument trebuie să fie un partid politic. Ori acel partid trebuie să fie obedient şi uşor de controlat. Cine va fi noul şef al acestui partid? Suma laşităţilor şi dosarele grele vor decide. Probabil doar Băsescu şi Daniel Morar ştiu la această oră cine va fi acela.

Şi cu asta basta. Găsesc ridicol să facem analiză acolo unde ar fi trebuit să se facă rechizitoriu. Ne pregătim de anticipate.