Un dement

Poate nici n-ar trebui să discutăm despre asta. De fapt, poate cel mai potrivit ar fi să nu mai discutăm deloc. Despre nimic. Ar fi mai bine să ne interesăm dacă s-au copt căpşunile în Spania, dacă are cine-i şterge la cur pe moşii şi babele din Italia sau dacă în Germania e nevoie de ospătari. Dar discutăm. Atât mai facem. Atât mai putem.

La Miercurea Ciuc, un imbecil a găsit potrivit să recurgă la acest gest. Pe scurt, un cretin pe nume Csibi Barna, funcţionar în cadrul Direcţiei Finanţelor Publice Harghita, a socotit potrivit să ofere un spectacol care sfidează orice epitet: spânzurarea unei păpuşi care ar fi trebuit să-l reprezinte pe Avram Iancu. Din ştire rezultă că imbecilul are antecedente.

Desigur, e nepotrivit să facem din ţânţar armăsar, nu trebuie generalizat, nu e prudent să scârţâim struna naţionalismului extremist, nu e înţelept să ne inflamăm vadimian. Dar! Dar nici nu cred că e potrivit să ne tot prefacem că nu vedem. Nu cred că se cade să facem războaie din atât, dar nici nu e firesc să admitem la nesfârşit toate porcăriile.

Avram Iancu este un simbol naţional, nu doar o figură oarecare din manualul de istorie. Sigur, nu e definit de constituţie, nu are acest statut enunţat legal, dar pentru români reprezintă un simbol. Iar mizeria comisă de acel nemernic este un atac deliberat la simbolurile naţionale. În România aşa ceva este posibil, ca un funcţionar al statului român să comită asemenea gesturi scandaloase. Fără a se teme de urmări. Pentru că, în România, instituţiile statului, practic, nu mai există. Pentru că UDMR se află veşnic la putere. Pentru că parchetul şi serviciile specializate sunt preocupate de alegerile din PDL şi de fugărirea membrilor opoziţiei. Pentru că România e condusă de un inconştient. Pentru că noi toţi ne-am învăţat să credem că toleranţa e o formă de nesimţire, că de dragul toleranţei putem sacrifica orice. Pentru că noi înşine nu mai credem în simboluri.

De ce ne-am indigna când un descreierat atentează la simbolurile naţionale, când mulţi dintre noi le batjocorim în fiecare zi? Hai să vede, mai bine, ce mai fac Iri şi Moni.

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. no pai futu-i-as in cur pe unde beu apa, de bozguri!
    daca se modereaza te rog sa pui: No plimbanea-m coaili pe coliva muma-sii din bomboana-n bomboana

  2. Ma intreb eu: oare daca un roman oarecare facea o papusa pe care scria Petofi si o spanzura in Szeged, atunci ce legi ar fi aplicat ungurii si cata batalie ar fi mancat respectivul la bulaul unguresc ?! Si pe buna dreptate ar fi fost scarmanat.

    Si tot eu ma intreb: oare daca faceam mare bucurie si inghesuiala de 1 Decembrie in Szeged, aveam voie sa ne fatzaim pe acolo cu tricolorul nostru, ba chiar sa-l si instalam pe primarie ?

    Asa este: UDMR a obtinut TOT ce si-a propus, mai putin automonia, iar cei care cred ca nu o vor obtine, refuza sa gandeasca. Ceea ce nu stiu eu, este dupa aia ce vor mai pofti ?! (si de cate ori)

  3. Ăştia suntem, nişte scopiţi. Un funcţionar plătit din impozitele noastre se cacă în capul nostru, iar noi acceptăm fără să crâcnim. Legi să-l pedepsească n-or fi, dar postul lui de funcţionar public putea fi restructurat în 24 de ore de la mascaradă. Blejnar are însă alte treburi, că nu mai e mult şi vin alegerile, iar puşculiţa de partid trebuie vârfuită.
    Incă vreo două-trei gesturi din astea cretine, şi iar ne pricopsim cu PRM în parlament.

  4. Ce iti pasa tie ca un descreierat manjeste si batjocoreste o parte a istoriei nemului, de ce sa imi pese mie. Ar trebui sa muncim pentru a plati taxe si impozite unui stat care tolereaza asemenea mizerii. daca spunem ceva sar toti la gatul nostru. Pe boc si base ii reguleaza UDMR cum vrea. Curand prin scoala nu o se mai invete cine a fost Avram Iancu. Or sa apara alte personaje in istorie. De asta trebuie sa ne ingrijoram. Te salut.

  5. Trecând peste state, națiuni, state-națiuni, peste etnii și istorie, ce a făcut indivdul este o insultă adusă unor oameni prin atacarea unui lucru în care ei cred.

    Da, este revoltător. La fel a fost și Serrano, dar el nu ataca biserica sau creștinismul, ideea era alta. Arta se oprește unde începe politica, aici e problema și aici trebuie lucrat. Iar cum arta este vârful piramedei culturale a omenirii, nivelurile inferioare sunt stricate. Problema nu e autonomia sau UDMR-ul, zic eu…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...