AcasăUncategorizedBig fucking mistake!

Big fucking mistake!

Atât despre acest subiect. Deocamdată.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. sper sa nu ne bagam in asa ceva.
    din pacate nu si-o vor fura cretinii aia de sarko si cameron, tot saracii aia o sa moara pe capete. pe vremuri era in numele lui christos. acum e in numele ”democratiei”. cretini.

  2. Big fucking mistake-ul asta a inceput acu’ 30 si ceva de ani si s-a perpetuat cu toleranta ridicata fata a occidentalilor in fata nenumaratelor santajuri. Si acum gresesc ca intervin, mai ales prin modul de interventie. Sa arunci doar neste bombe si rachete ca sa scapi de un dictator e ca si cum ai da cu piciorul la o balega in care nu ai idee ce alte vietuitoare se afla.

  3. Stii , din batrani era o vorba :
    / Daca te plictisesti si „te manca curu’ ” , decat sa faci vre-o prostie , mai bine iti bagi un deget in nas si unu-n cur si le schimbi pe rand …! / 😉
    Asta daca , chiar nu ai ceva mai bun de facut … 🙄

    Si , cred ca ASTIA chiar in situatia asta sunt … (desi , daca ar casca mai bine ochii la problemele din tarile lor , chiar cred ca ar avea cu ce probleme mai vitale sa-si umple timpul si sa-si cheltuie banii !)

  4. Într-adevăr, de acum încolo este posibil orice.
    Iar declaraţia asta nu sună prea bine:
    Rusia regretă intervenţia armată străină în Libia, a declarat sâmbătă Alexandre Loukachevitch, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor externe într-un comunicat de presă.

  5. nu stiu exact ce se intampla in acest moment in Libia, dar nu as dori sa se repete Rwanda `94, cand interventia anemica si aproape inexistenta a ONU a dus la un genocid cumplit…

    poate de aceea vor sa intervina…

    zic si eu, nu dati cu parul

  6. Big fucking mistake a fost balmajeala penibila de pana acum. Un bolnav care trebuia eliminat fara urma de remuscare acum 30 de ani, care a reusit insa sa-si cumpere ochii inchisi ai Occidentului, dupa ce multa vreme a fost inamicul public numarul unu (remember Lockerby?) si care a crezut ca isi poate permite chiar orice (povestile despre faptele penale ale beizadelelor lui prin toata europa, mergand de la vatamare corporala grava, viol urmat de moartea victimei si omor deosebit de grav pana la trafic de substante interzise si trafic ilegal de armament, sunt de legenda in lumea diplomatica dar si in cea judiciara de pe batranul continent), a depasit insa orice limita, incercand sa innabuse in violenta, sange si cruzime miscarea populara care ii cerea un singur lucru: sa-si ia jucariile si sa plece.

    Spre deosebire de Irak, nu e vorba de a intra intr-o tara si de a impune o solutie proprie, fara nici un pic de pregatire prealabila si sprijin la fata locului. Pe teren exista forte semnificative numeric, decise sa plateasca orice pret pentru a rasturna regimul (impus, de altminteri, printr-o lovitura de stat, pentru cei care au uitat). Arma cea mai periculoasa pe care o poate folosi tiranul impotriva propriei populatii este aviatia. Odata ce dominanta oferita de acest avantaj ii va fi anulata, ramane celor de pe teren sa rezolve restul problemelor. Intre ei, parti semnificative ale fortelor armate libiene, care s-au intors impotriva „fratelui Qaḏḏāfī”.

    O greseala a Occidentului ar fi fost sa ramana pasiv, transmitand mesajul ca, atata vreme cat se plateste pretul corect, orice dictator nebun e baiat de comitet.

  7. Ganditi-va putin. Daca Ceausescu facea la fel, tancuri, artilerie si alte arme grele pe timisoreni, bucuresteni si altii nu mai ajungeati voi sa va lamentati aici cu… Big fucking mistake!

    Gaddafi e un paranoic criminal care isi macelareste poporul. E cu mult, mult mai rau decat Mubarak sau ala din Tunisia.

    • ” În opinia jurnalistului Cristian Tudor Popescu poziţia României în misiunea din Libia „întârzie prea mult”. El a mai spus că în contextul actual, de criză internaţională, paşii pe care îi face o ţară mică, cum este România, sunt foarte importanţi pentru viitorul ei politic. ”

      Basescu o s-o ia in bot rau de la occidentali !

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

- A word from our sponsors -

De citit

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...