AcasăRabbi ziceMarean Obama

Marean Obama

Gelos parcă pe succesul lui Tălmăcean, primarul sectorului 5 se dă cu interviul. Cu ocazia prilejului interviului care este, Marean are mesaje de transmis locuitorilor sectorului 5, românilor, planetei, universului, posterităţii. În primul rând că nu şi-a pierdut umorul (involuntar). Apoi că dispune de o carismă ( stomatologică) sporită. În fine, citind cu atenţie ( noi, că Marean nu e specialist în citit) , deducem că Marean se pregăteşte pentru viitoarea lui cariera de lider planetar. Planeta toată e un Zăbrăuţi, un Ferentari e universul… nu?

Deci… Marean (via Mediafax):

Acum citesc despre cum a ajuns Barack Obama preşedinte al Americii. Citesc despre toţi cei care au condus lumea într-o perioadă sau alta.

-Eu încerc să învăţ de peste tot şi deciziile să le iau singur.

-Următorii 2-3 ani am un program foarte bine pregătit. Am să plec din nou în America pentru că trebuie să onorez nişte invitaţii acolo, la conferinţa anuală a oamenilor de afaceri americano-israelieni. Vreau să dezvolt contactele politice şi instituţionale la nivel cât mai înalt, inclusiv extern.

-În viaţă trebuie să îţi propui lucruri foarte mari. Dacă nu îţi propui singur nu ajungi niciodată. Poziţia de vicepreşedinte PSD mă facsă îmi doresc alte lucruri. Oamenii se aşteaptă de la un vicepreşedinte să dea ceva societăţii. Mă interesează tot ce înseamnă Uniunea Europeană şi Rusia, tot ce înseamnă putere.


Peste zece ani mă văd un tip puternic. Nu voi aborda funcţia de preşedinte. Eu sunt un om raţional. În viaţă trebuie să o iei în etape. E posibil orice, capeţi experienţă. Eu sunt atent la mine de la un mandat la altul. Când mă voi decide să nu mai candidez va fi greu pentru cel care va veni după mine la Primăria sectorului 5. ( Dar ce dezastru laşi, bre, la sectorul 5 de o să-l bagi la urgenţă pe cel ce-ţi va urma?)

În fine, Marean polemizează subtil cu Băsescu. Nu se vede frumos din elicopter.

Bucureştiul se vede urât din elicopter. Nu avem nicio viziune din punct de vedere urbanistic. Mi-a fost puţină frică cu elicoperul,. dar dacă viaţa o cere, asta fac.


Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

5 Comments

  1. si totusi, ce-are el in minus fata de Base? de ce nu l-ar adula liiceanu, plesu, tismaneanu si patapievici daca ar ajunge presedinte? are insa un avantaj fatza de barcagiu, isi recunoaste si isi accepta lacunele si sunt sigur ca nu numai in public. pe de alata parte, totul s-a cam fumat. Nu mai pot exista personaje pitoresti in politica postbasescu and boc. iti vine sa razi cand il vezi pe talmacean? cu ce e sub eba? ca e mai transparent si aia e mai furisata? prea putin. inoperabil in plan real. vanghelie, becali, vadim palesc cand base e presedinte, boc prim ministru si eba europarlamentar. vae victis!

  2. Pai, ia sa stam stramb si sa judecam drept -e actualul prezident tot un fel de Marean? Este! L-a votat boborul? L-a votat,- irelevant daca ajutat sau nu, conteaza ca se poate. A fost Marean votat de boborul din sector? a fost! Ce e tara decat un sector mai mare? Atunci, de ce sa nu tinteasca Marean mai sus? Ce-i frangeti aripile si-i ucideti speranta? Oameni rai.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...