Scuzaţi

Am lipsit câteva zile, aşa cum s-a putut observa. Decideţi voi dacă între absenţa mea şi găurirea lui Osama e vreo legătură sau nu. Până una alta s-a rezolvat: avem scut anti-rachetă! Uite că dă rezultate reforma lui Funeriu! Păi, nu? Fără reforma lu’ Funeriu mai pupam noi scut? Singura dispută, în sânul puterii, a fost dacă scutul să fie Vuiton sau Dolce Gabana. Cum, totuşi, ultimul cuvânt îl are Vandam Băsescu, s-a decis că:

-scutul trebuie să fie scoţian sau irlandez;

– nevoia de securitate a României impune ca scutul să fie de tip single malt, preferabil Tullamore Dew sau J&B;

– aşa cum Obama are în permanenţă după el un purtător al valizei cu codurile de lansare a armelor nucleare şi preşedintele actual al României va fi în permanenţă însoţit de un purtător (ospătar) al valizei cu sticlele de scut, plus pahare şi cleşte pentru gheaţă;

– urmând modelul magazinelor de etno-botanice – care au încurajat studiul botanicii de către tânăra generaţii- în şcoli vor fi deschise laboratoare în care tinerii se vor pregăti pentru folosirea scutului, încă de la cele mai fragede vârste. Laboratoarele vor fi dotate cu pahare, maşini de gheaţă, frapiere etc. şi se vor numi simplu: BAR (Baza Antirachetă Română).

Aia e.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

15 Comments

  1. Mă scuzaţi că vă deranjez, însă eu prefer la orice oră un scut de sticle (goale, pline, cum s-o nimeri) unui scut cu rachete. Adică, vreau să spun (dacă reuşesc să-mi mut gândurile de la ispitele scoţiene), că în nici un caz nu suntem mai în siguranţă acum că avem scuturile, decât atunci când eram fără scuturi.

  2. Cred ca Basescu te-ar ciurui cu argumente. Romanii traiesc mai putin decit ceilalti europeni, dar ei traiesc in siguranta, ti-ar spune Basescu. In comunism Romania avea fabrici si uzine. In capitaslim are baze militare, are rachete!

    Ce atita suparare cu inchiderea spitalelor si concedierea a sute de mii de oameni?! Ce daca oamenii se zbat sa supravietuiasca? Se zbat in siguranta si mor de orice altceva decit de a fi loviti de rachete.

  3. I-auzi una mai baieti:

    „Eu cred că marea majoritate a cetăţenilor din Deveselu aşteptau acest eveniment. Pentru că ei mai ştiu altceva: că noi am început de prin 2002 aceste demersuri. Este minunat că s-a concretizat acum, pentru că un asemenea eveniment înseamnă, pe lângă bani, înseamnă şi o dezvoltare economică”, a declarat Gheorghe Bece.”

    Asteptarea a fost de-a dreptu mioritica si minunata. Deveselu a fost eliberat, URAAAAAAA! Acu’ sa te tii „dezvoltare economica”, cu fetitze, baruri si batai ca-n filmele americane!

    Op si-asa si-asa si-asa!

    http://www.mediafax.ro/social/reportaj-localnicii-si-autoritatile-din-deveselu-ii-asteapta-pe-americani-de-noua-ani-8222465/

  4. Man, primaru din Deveselu e o fabrica de paine si sare si o inestimabila sursa de haz pe batz:

    „Oamenii din Deveselu sunt acomodaţi, sunt obişnuiţi cu viaţa militară, pentru că ei trăiesc aici cu militarii de prin 1953. Între cetăţenii din Deveselu şi foştii piloţi, cadre militare de la Unitatea Militară, pe lângă faptul că s-au legat prietenii, s-au legat şi căsnicii trainice”, a spus Bece, care este decis să-i aştepte pe americani cu voie bună şi colaborare, „zi şi noapte”.

    Da, voie buna noaptea si colaborare (cu mici) ziua. Si daca o da Dumnezeu sa se cupleze si fetitele noastre cu niste Hillbillies, punem de-o noua etnogeneza din care va iesi un nou si razboinic popor, temut in toata lumea, mai ales prin Pakistan: poporul rocketscut.

  5. Aha,trebuia sa-mi dau seama:Mordechai vs Osama.Si era simplu,la dracu’.In alta dezordine de idei:tu zici ca Vandam a decis ca scutul sa fie scotian sau irlandez.Uite ca americancii hoatara sa fie oltenesc,auzi,oltenesc sa fie.Ne deteram draculi Rabi;sa te tii acu’ rachete alimentate cu zeama de praz!

  6. Si-or canta puii de lele;
    „m-a facut muica oltean , maaaai
    puisooor de-aaaamerican, mai…”

    Lasa bre ca e bine, suntem ai dracului de importanti, acum,
    mai ales dupa ce l-am dat si pe Osama pe goarna.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...