AcasăRabbi ziceÎn loc de altceva

În loc de altceva

Azi m-am trezit cu o întrebare: cum, dom’le, zero?

Să socotim

2005

2006

2007

2008

2009

20010

şi suntem la mijloc de 2011

Total: zero kilometri de autostradă şi miliarde de euro tocaţi pentru autostrăzi care nu există.

Şi nu, ăia ţâşpe kilometri de drum comunal de lângă Cluj nu pot fi socotiţi autostradă.

Orice altă discuţie despre politică, opoziţie şi eclipsa de floarea soarelui e inutilă.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

16 Comments

  1. E un cuvânt de forţă: „ţâşpe”.
    Ani, bani, kilometri, „omaigad”, „uatevăr”, „seimpiceăr” …
    Dar să nu dăm dovadă de farisesim, vorba doamnei Boagiu!

  2. Stai ca acum ne-a rupt gura cu altceva, mafiotii din portul Constanta. Pai daca am avea autostrada de la Constanta la Bucuresti si de la Bucuresti la Cluj sau Baia Mare, marfa de contrabanda din port, ar circula mult mai repede, deci o autostrada i-ar incuraja pe traficanti. Asa ca mai bine faci cu masina de la Bucuresti la Arad cat faci din Italia la Arad. De ce sa nu mergem cu caruta? Protejam mediu inconjurator, sa faca Nuti turism Eco

  3. :)) Pai eu zic ca mai intai ar trebui sa desfiintam calea ferata. Asta ne incurca foarte tare cand e vorba de o sosea. Nu avem pe unde s-o trecem… Propietarii cer despagubiri prea mari si mai sunt si certuri pe unde e mai scump terenul….
    Al cui este….

  4. Lasă, bre, ca aşa se învaţă poporul minte! Sau nu? Oricum, fuck it, random shit happens! Sau cum zicea bunica mea, căcatul aleatoriu se întâmplă!

  5. Da ai fost recent pe drumul ala comunal mai Rabbi? Ca are totusi 3 benzi pe sens si un iz de autostrada totusi.

    Stiu, e putin, daca te taie vreo functie biologica nu ai unde opri, daca iti ia foc masina e scrum pana te ajuta cineva sa o stingi. Da nu poti sa zici ca e tocmai drum comunal.

  6. Care, bre, zero? Aproape zero, că încă nu-i gata anu’! Că am înţeles că se mai lungeşte aia spre matale cu o partală cu cîte o bandă pe sens.
    Aşa ceva nu vezi în Europa! 😀
    Banzai!

  7. Cum adica construit, bre? De la zero, sau la refacut strazile te referi? la noi, in Oltenia, le refacura de la unu si ne e mai mare dragu’ sa merem pe ele. Mie-mi vine uneori sa ma dau jos din masina la 150 de km/h. Si mai e si drumu’ ala care leaga Timisoara de Severin despre care am citit recent ca, mai are un pic si e termenat (erau cu lucrarile pe la Moldova Noua, cam asa ceva), daca nu l-o fi termenat deja.

    Sa fure bucurestenii mai tare decat oltenii?

    • Bre nea Ilie,
      Cum adică „în Oltenia ne e drag să merem”? Că atunci şi p’ici prin Dobrogea ni-i drag ” o ţâră”:)
      Am priceput, bre, în România aia în care trăieşti dumneata, nea Ilie, sunt autostrăzi căcălău de se rătăcesc rumânii prin hăţişul lor. Numai că, vezi dumneata, nea Ilie, dincoace, în România asta în care trăiesc eu, există o potecă începută la margine de Bucureşti, care se termină în câmp. Şi aia e tot. Restul sunt doar desene cu carioca, pe harta unei dudui ministrese.
      E drept, uneori mai văd câte un nene micuţ care taie panglici la câte 16 metri de autostradă. Dar noi sunem douăj de milioane, nea Ilie, n-ajung 16 metri la toată lumea. Iar despre refăcut drumurile alealalte… văleleu!

  8. Nu improscati cu oua, dar eu gasesc „drumul comunal” foarte aproape de standardele unei autostrazi. Atata ca…pentru miliardele celea, e nitelus cam putin, in…anii aia de-i numara gazda.

    Nitelus cam putin…Da-lea-s cu bolovanu’-n geam la Lamborghini!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...