AcasăRabbi ziceDe la Bookfest 3

De la Bookfest 3

El şi ea. Între două vârste, între două stări, între. La standul unei edituri, la oferte speciale. Stau alături trei cărţi: o antologie a unui foarte important poet român, apărută în condiţii grafice deosebite, o carte a unei „dive” despre naiba ştie ce, o lucrare de istorie, în trei volume, apărută tot în condiţii grafice speciale. Oamenii studiază cărţile. Să nu omit aspectul esenţial: reducerea. Toate au acelaşi preţ, dar cartea de poezie are preţul redus de la 70 la 50 de lei, opul „divei” de la 150 la 50, iar cartea de istorie de la 100 la 50. Nu mai ştiu dacă astea erau preţurile, dar cam acesta era ordinul de mărime. După îndelungă chibzuială, cei doi „iubitori de cultură” au ales. Ghiciţi ce!

***

Un alt el, o altă ea, o altă editură. Dau năvală spre rafturi. Ea zbiară spre el:

– Nelu, Cioran avem?

– E la ofertă?

-Nu.

– Dă-l dracu!

***

Lucia Verona îşi prezintă cea mai recentă carte „Afacerea Clonegate”. Strecoară o glumă în prezentare „Eu am reuşit să clonez primul om. Cum am reuşit asta, veţi afla doar citind cartea”. După încheierea momentului festiv este abordată de o „cititoare”:

– Aţi spus că aţi clonat un om…

– Aşa am spus…

– … în eprubetă. Dar tot a trebuit să treacă prin uter! „cititoarea” e convinsă, are o vehemenţă ţeapănă în glas.

– Dacă citiţi cartea…

– Sigur a trecut prin uter. Pentru că nu aveţi cum să-l clonaţi dacă…

– Nu, doamnă. Citiţi cartea şi veţi vedea despre ce este vorba.- Lucia are munţi de răbdare.

– Doamnă, dumneavoastră, savanţii care vă jucaţi cu lucrurile astea, ar trebui să ştiţi că…

Nu mai rezist. Mă îndepărtez. Am un râs de executat. Din urmă mai aud o pomenire de uter.

***

La standul editurii Minerva îmi aleg nişte cărţi. Cehov, Homer, Maiorescu, Cezar Petrescu, Buffon. Un domn bine, de o vârstă care ar trebui să impună un anume respect, ciocăneşte cu arătătorul îndoit în cotorul „Criticelor” lui Maiorescu:

– Maiorescu ăsta a fost mason.

I-l arăt pe Buffon. Îmi confirmă:

– Mason.

Homer?

– Mason. Asta e editură masonică. Publică doar de-ai lor.

( Cum dracu’ a reuşit Homer să fie mason??) I-l arăt şi pe Cehov. Îmi răspunde cu o mişcare a mâinii care vrea să spună : aşa şi aşa. Nu mă abţin şi-i zic:

– Şi ce dacă. Sunt evreu.

Are o grimasă care ar merita imortalizată. Bate mărunt din buze şi se îndepărtează.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. Misto.
    D-aia are, una lume, biblioteca bogata. Ma intreb cat de nerasfoite vor ajunge in anticariate, cand nu vor mai putea sa-si ia nici cele mai „reduse” carti.

  2. Citind partea a treia, îmi dau seama că ai foarte mari șanse ca la un viitor Bookfest să se pună degetul și pe o carte de-a ta, eventual tipărită la Minerva:)

  3. 1. Cartea divei.
    2.Posteritatea lui Cioran. Cu şi fără reduceri.
    3.Despre utere numai de bine. Se exclud cele intrate în politică pe tocuri, cu poşetă şi Merţan.
    4.Avea dreptatea nea Stere cu amasoanele şi masonii lui. Doar că nici el, nici cărturarul Mătreaţă nu ar fi coborât, totuşi, până la Homer.

    Toate cele bune!

  4. Sunt din ce în ce mai convins că ar trebuie să avem un soi de permise pentru a cumpăra anumite categorii de cărţi. Spre exemplu, dacă eşti idiot sau nu mai ştii pe ce lume trăieşti, ai voie să cumperi doar cărţi de colorat sau cărţile lui Cartianu. E păcat ca un dobitoc cu bani să-şi cumpere o carte bună şi să o lase să putrezească în bibliotecă sau să o ţină pe oala cu smântână.

  5. „De la Bookfest 3″ este o relatare cuceritoare, vie, populată de personaje care de care mai reprezentative pentru o formă sau alta a snobismului.Dar cine ar putea afirma, fără să roşească,de fapt, că n-a fost niciodată prins în flagrant delict de snobism?!
    Pentru cei doi “iubitori de cultură”, măsura înţelepiciunii sau a cotei intelectuale este cartea “divei”,cea care a valorat înainte de reducere mai mulţi bani .O carte poate fi „bună” în atât de multe feluri, în funcţie de cititorii ei, de aşteptările şi căutările lor….Şi atât timp cât le cumpără şi le citesc, acest lucru n-ar trebui să ne deranjeze.Însă este clar că vei fi dezamăgit de cei cărora li te adresezi cu adevăruri care îi depăşesc…

  6. Vă rog să-mi permiteţi să mediatizez cazul, pentru că NU e normalitate cele ce continuă să se tot petreacă pe feuda ” ayatollahului ” Frunzăverde :

    Caraş-Severino – feuda porno?!

    Liceene, trasformate în “sclave” sexuale după ce erau agăţate pe internet
    Anchetă la Direcția pentru Protecția Copilului ( D.G.A.S.P.C. Caraş-Severin )
    Din surse neofiale, se pare că, multe dintre victime provin de la casa copilului. “Așteptăm confirmarea oficială de la poliție, după care ne vom ocupa în primul rând de consilierea psihologică a minorelor. Dacă se constată că angajații de la Centrul “Speranța” au vreo vină, vom declanșa acolo o anchetă internă”, a spus Virgil Popa, purtătorul de cuvânt al Direcției pentru Protecția Copilului Caraș-Severin.
    Anchetă internă…. pffff… Au fost tentative de suicid acolo, au murit copii, au mai fost semnalate cazuri, au fost muşamalizate multe, că deh, Împărăţia judeţului ţine la imaginea…. Duuuoamnei Ana Vasile, restul, se rezolvă. Şi le-au tot rezolvat pitind gunoiul sub preş că d-aia pute şi vuieşte târgul ce dezastru e acolo. Cei care-şi făceau treaba au fost măturaţi din sistem rând pe rând. Pentru că nu au tăcut !
    După ce-a DECEDAT copila DEDISA, presa locală semnala demararea unor anchete : una internă, alta a organelor abilitate. A trecut timpul. S-a dat uitării. Nimeni NU a fost pedepsit, deşi un copil a murit din neglijenţa neamurilor unei şefe, mai mult, rezultatele promiselor anchete NU au fost făcute publice never.
    Se vor ocupa de consiliere psihologică… I-auzi !! ANA VASILE şi VIRGIL POPA, două personaje care NU au dat cu subsemnatul în faţa ” ayatollahului ” FRUNZĂVERDE niciodată ! Ce contează toate neregulile semnalate de-a lungul anilor , ticăloşiile, decesele, problemele grave de la ” protecţia copilului ” din Reşiţa , Caraş-Severin…
    Complexul de servicii sociale ” Speranţa ”… despre dramele din spatele zidurilor am tot scris, cine să asculte ? NIMENI ! Urechile ” ayatollahului ” Frunzăverde au fost mereu surde, doar Ana Vasile e protejata CJCS iar Ioniţă NU lasă să-i şifoneze careva imaginea ” duuuoamnei ” directoare, soţie de fost procuror prins în flagrant primind mită.
    NU se bucură NIMENI să aibă dreptate. NU în astfel de cazuri! De dorit era să fi auzit careva, să fi intervenit la timp, SĂ SE FACĂ PREVENŢIE nu să se limiteze la… consiliere psihologică DUPĂ tragedii, traume, după ce sunt folosiţi minori pentru satisfacerea plăcerilor unor dezaxaţi !
    Cine să se ocupe ? Ana Vasile şi Popa Virgil ? Aceştia sunt ocupaţi de ani de zile cu…. comisiile de disciplină, adică sancţionarea vocilor incomode, a celor ce sesizează, a celor severi şi cărora le pasă de soarta unor copile, sunt ocupaţi să coacă scenarii şi planuri ca să demonstreze că incomozii sunt nebuni, că nimic nu se întâmplă… Singura speranţă rămâne JUSTIŢIA DIVINĂ !
    Şi s-au tot întâmplat. Am ” contabilizat ” dramele de după ce-a plecat ” nebuna ” severă a cărei ” vină ” e că ÎI PASĂ şi se implica până-ntr-atât încât şi-a distrus sănătatea.
    Ani la rând am tot strigat în pustie… şi încă o fac…
    Şi-mi aduc aminte de copii decedaţi, de tentativele de sinucidere ale unor copii neglijaţi, nesupravegheaţi de cei ” prinşi ” cu alte ” priorităţi ”, de copile folosite, de obraji plânşi şi DA de severitatea mea îndelung şi de mulţi ” competenţi ” blamată, că adică de ce-mi pasă ( ?!!) şi-am plătit şi-oi mai plăti pentru că ÎMI PASĂ !! Şi-mi aduc aminte de poliţişti care şi-au făcut datoria, dar NU de ei a depins mai apoi….
    http://sfinx777.wordpress.com/2011/06/04/caras-severino-feuda-porno/

    p.s. D.G.A.S.P.C.CS, ca de obicei, are totul sub control, are grijă ANA VASILE… se invocă protecţia imaginii minorelor, a insituţiei… Se fereşte de ochii presei , îşi protejează imaginea. Ce imagine…. bleah….
    Câte şi CE e ” necesar ” să se mai întâmple pentru ca această cucoană să dea socoteală pentru multele ce s-au petrecut deja ? Frunzăverde NU va răspunde ! Ştie el de ce NU…
    Şi repet, Poliţia şi-a tot făcut datoria, dar…

  7. 1. cartea de istorie (imi place poezia buna, diva poate fi si mihaela radulescu si nu prea ma impac cu ea, iar istoria o prefer in conditii grafice speciale)
    2. „da-l dracu'” poate fi adresat si cu simpatie; mai ales intre prieteni („du-te dracu’ de zdreanta”, spus cu zambetul pe buze)
    3. chiar asa, cum o fi reusit dna Verona? 🙂
    4. toti suntem mai mult sau mai putin evrei; depinde din ce unghi privesti

    • Nu știu ce fel de prieteni ai tu, dar mă bucur sincer că nu mă aflu printre ei…
      Eu, de exemplu, nu i-aș spune nici unui prieten „zdreanță”, nici măcar câinele nu mi l-aș boteza așa, că doar nu-s Arghezi…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...