De văzut

Cred ca aici este si raspunsul la bulversarea rupturi dintre generatii .Fiecare vede lucrurile din punctul lui de vedere si acuza .

EXCEPTIONAL !!!!! 😛 Absolut EXCEPTIONAL filmul …!!!

De ani de zile , prin profilul meseriei si indeletnicirilor mele , am spus de sute sau chiar mii de ori , EXACT ceea ce se spune in acest fim 🙁 , dar n-am avut asemenea dovezi concrete …
Acest film ar trebui popularizat poate mai mult ca oricare altul , deoarece el reprezinta esenta „putregaiului” societatii in care traim . 🙄
Acest film a omis , insa , un aspect (poate voit , deoarece era deja o lovitura prea dura la adresa societatii de consum actuale):
– daca pana prin anii ’80 „consumismul” era folosit , IN MARE PARTE , DOAR pt. A MENTINE functionarea corecta ( si relativ ECHILIBRATA pt. TOATE categoriile sociale ❗ ) a capitalismului , „lacomia celor putini” (asa cum absolut corect se incheie filmul cu un citat din Ghandi: „Lumea e suficient de mare pt. satisfacerea nevoilor TUTUROR , dar este prea mica pt. a satisface LACOMIA UNORA !!!!) a dus la TRANSFORMAREA „consumismului” INTR-UN MECANISM DE IMBOGATIRE ABERANTA , si mai mult VIRTUALA , A ACESTORA !
– fuga dupa O CRESTERE PERMANANENTA si NESUSTENABILA economic a PROFITULUI , printr-un rulaj „dement” al resurselor financiare , creindu-se o tot mai mare „bogatie virtuala” (NEEXISTENTA IN REALITATE) , a generat NEVOIA 😳 de „criza economica mondiala” .
– aceasta CRIZA a fost absolut necesara (practic „s-a cerut singura” …) , DAR INCORECT DISTRIBUITA CA SI COSTURI (!!!) , pt. a sparge , partial , „punga de puroi” FACUTA DE BOGATII LUMII si a reaseza o cat-de-cata echivalenta intre „bogatia virtuala” si „bogatia materiala” .
– marsavia cea mai mare a fost , insa , faptul ca ACEASTA „reasezare economica” nu s-a facut „din punga” celor putini si f. bogati , decat intr-o f. mica masura (desi CHIAR EI au fost CEI CARE AU GENERAT-o !!!!) , ci , in marea majoritate , S-A FACUT PE SPATELE MARII MASE A POPOARELOR din aceste tari , desi acestia au fost cei mai mici beneficiari ai acestui „consumism feroce” ! 😈

Inca o data , EXCEPTIONAL acest film-reportaj , care ar trebui f. popularizat , din pct. meu de vedere … De asemenea F. PERTINENTE ideile dlui. Serge Latouche si teoria sa „anti-crestere” … 😛
Reverente pt. realizatorii acestui film si pt. tine rabbi pt. ca l-ai popularizat !

Remarcabil! Definitorie mi s-a părut grupul masiv, aproape 1000 de oameni, cântând unui bec …
Mulţumesc mult, Rabbi!
Şi da! Întâlinirea de la ora 17.00, din punctul meu de vedere, poate fi şi fără tricou, doar să fie. Baftă!

De vazut dar si de retinut.
In aceeasi nota se inscrie si urmatoarea ingrijorare:
http://youtu.be/TJVH99uDhBk

O zi buna!! Ne vedem diseara la Antena 3! Evident eu in fata TV.

Mulţumesc! Eu chiar l-am văzut. Şi mi-am amintit de LADĂ. Avea bunică-mea o ladă, un scrin, în care păstra costumele din stofă englezească ale bunicului, nişte gulere din blană de nurcă şi vulpe şi tot felul de chestii care, odată soase la lumină, prin ridicarea capacului, se dovedeau valabile.
Am minţit-o că sunt mâncate de molii, ca să putem renunţa la ele, atunci când ne-am mutat dintr-o casă mai mare într-un apartament mai mic.

Ciudata idealizarea economiei socialiste.
Inca nu m-a lasat memoria: produsele nu erau nici bune, nici rezistente. Dar erau putine si n-aveai alta solutie decat repararea/carpirea prin tot felul de improvizatii.

Da, excepţional filmul. Nu numai că totul e real dar e prea puţin… .
– Acum, despre becurile cu incandescenţă ni se spune că „contribuie la încălziuea globală”, nici lumânarea nu e mai ecologică, musai să trecem la „becurile minune” de fapt nişte tuburi fluorescente stilizate, cu toate defectele acestora şi-n plus, la un preţ de 15-20 ori mai mari!
– Produsele înglobând tehnologii şi componente electronice (IT, telefonie mobilă, electrocasnicele) sunt aşa de uşor de programat să „moară” încât omului nefamiliarizat cu ideea nici nu-i vine să creadă. Altfel cine n-a observat că, atunci când o găseşti, bateria cea nouă a telefonului ţine numai jumătate din timpul de folosinţă a celei originale? Chip-urile de contorizare ale imprimantelor nu mai constituie decât o capacană, producătorii s-au prins că acestea sunt resetate şi cartuşele cu consumabile reîncărcate etc. Au şi o măsură radicală: Cumperi o imprimantă de firmă mare, care are tot ce-i trebuie, una Laser-Jet, nu orş’ce stropitoare de cerneală, o instalezi, merge brici. Doar că-ţi moare procesorul la Computer, evident nu mai găseşti altul compatibil aşa că, Upgrade-ul musai de făcut te obligă şi la schimbarea SO-ului, de la XP, să zicem, treci la Win 7. Da, da’ vei constata imediat că imprimanta ta, a mea a fost un EPSON, în perfectă stare de funcţionare, nu mai poate fi folosită din lipsă de… driver compatibil ❗ Prinde orbu’, scoate-i ochii!
– Eşti foarte mulţumit de maşina ta, ai dat un ban da, vorba aia, stai în faţă. O ai de ceva vreme, kilometri nu prea mulţi, că deplasările lungi nu-s prea dese. De când o ai n-ai avut nici cea mai mică problemă, n-ai intrat în service decât pentru controale, schimburi de ulei etc. Acu, cu braţele pline de cumpărături te-ndrepţi spre parcarea-n care e ea, să te ducă mai repede acasă. Se deschide de la distanţă, cuminte. Bagi totul în portbagaj, te sui la volan, pui centura de sihguranţă, cheie, contact, p..a! Încerci până descarci bateria şi degeaba. Dacă te duci la un service oareş’care, nu-i dă de cap. Tre’ să te duci la cel al frabricantului. Acolo afli că trebuie schimbat un „computer” care-ar avea ce-ar avea şi care te costă 1500 €. Posesorul care are bani devine impacientat şi se gândeşte să cumpere alta. Cel cu bani mai puţini va schimba calculatorul, dar a mai scos 1500 € din buzunar. Fabricantul mulţumit. Nu-i spune nimeni posesorului de Me… că calculatorul n-avea nimic altceva decât un Chip care contorizează numărul de porniri şi care, când s-a umplut, a decis că motorul nu mai trebuie să pornească.
Cine ştie cunoaşte!
***
Românul cunoaşte, el remarcase de prin anii ’60 că Moskwich-ul avea tablă de 1, cântărea 1500 kg şi era făcut parcă să ţină 100 de ani! 😯

Toate au doua aspecte, unul pozitiv si unul negativ….
Adevarat, nu imi trebuia un film ca sa stiiu despre aceasta problema dar solutia…. este discutabila si va veni de la sine ca o necesitate………………………….
Dar nu va fi placuta.

Aici teoretic ar trebui sa intervina conceptul de „dezvoltare durabila”.

Teoretic…

O sa ma uit diseara la intreg clipul. Nu stiu daca in el e abordata si alta latura a consumerismului: presiunea generata de „noile modele”. Un exemplu de prin casa de la mine: Canon EOS 550D – aprilie 2010; Canon EOS 600D – martie 2011 = 550D + ecran rabatabil. Cand ar fi putut de la inceput sa il faca asa. Dar aparand un model nou te mentii in topul discutiilor si in plus creezi dorinta de a avea mai mult…

Naspa viitor! Bun subiectul.

Trebuie să recunosc, aparatele foto sunt primele lucruri la care și eu m-am gândit de-ndată ce-am început să vizionez acest documentar; da, toate „discrepanțele” dintre modele, chit că vorbim de tipul acestora (compact/DSLR), de îmbunătățiri apărute de nicăieri (Nikon D3000/Nikon D3100), de numărul de cadre, poze, pe care acestea îl garantează sau de clasele fiecărui aparat în parte (pentru început iți cumperi un aparat Entry-level, ușor de utilizat, doar ca, ulterior, să-l „pasezi” pentru a-ți achiziționa unul mai avansat, unul din clasa mid-level) sunt prezente, în modul LOR firesc de a pune problema, datorită acestui ciclu de consum în care vrând, nevrând suntem atrași încă de la prima achiziție a unui produs din gama respectivă.
Tertipuri în acest sens sunt, din nefericire, multe, atât de multe încât cu siguranță n-am să le putem conștientiza în toată profunzimea lor vreodată, însă nici că n-am să putem să rămânem indiferenți față de cele întâmplate; acum nu mă gândesc neaparăt c-ar trebui să devin/devenim radical/i, nu ne putem refuza nevoi precum cea de comunicare la distanță doar pentru că producătorii acelor telefoane sau calculatoare s-au gândit în primul și singurul rând la ei și la nimeni altcineva, însă asta-i economia la care s-a ajuns și în care trăim, pentru moment n-am să putem decât să facem primul pas înspre a rezolva o problemă : să conștientizăm că există o problemă. Că suntem două-trei sute care deja gândim în acest sens? Oho, e bine, dar nu și de-ajuns, cu siguranță nu suntem de-ajuns.
Avem acest documentar, avem citate, avem cazuri concrete în istorie în care viitorul a fost cu atât mai important decât prezentul, atâtea sacrificii făcute doar de dragul copiilor ce vor culege roadele, avem păreri personale pe care nimeni nu ni le va putea răpi în niciun fel… și încă câte alte lucruri la care vom putea face referire atunci când ne vom trezi cu adevărat și vom mișca un băț, măcar așa, de dragul sentimentului ăla nenorocit care te pătrunde de-ndată ce faci CEVA pentru un bine colectiv, nicidecum pentru unul propiu. „Muze” sunt destule.

Felicitări pentru documentar, apropo!

Oamenii au nevoie de alt gen de motivatie!
Cu stima,
Pelivan Doru

Daca va place filmul asta, sigur va place si asta (l-am vazut ieri).

Treaba e cum e. Ce am remarcat si in film e ca rusii, dincolo de politica, sunt destul de priceputi. Nu pot sa nu zic ca de la ei a inceput modarea sapunierelor canon. Apoi mai e kernelul de windows7 pe 32 de biti si care nu are limitarea de 4G de memorie. Si multe altele. Pacat ca, din cauza barierei de limba, nu ajung multe la noi.