AcasăOy-oy!Un post scriptum. La...

Un post scriptum. La ce-au zis alţii.

Adică la ce au zis Arhi şi comentatorii săi aici. Despre „Catedrala Mântuirii Neamului” carevasăzică. Las’ deoparte că numele îmi pare anapoda. Cum adică a mântuirii neamului? Gata, o construim si ne-am rezolvat? Păi atunci de ce n-am făcut-o, bre, pâna acum, dacă e aşa de simplu? O biserică, fie ea şi o catedrală, e bine să poarte numele (hramul) unui sfânt. Aşa se întâmplă cu San Marco, la Veneţia, cu Sf. Ştefan la Viena. Şi tot aşa. Asta cu „mântuirea neamului”, la angro şi pe bază de tencuială e o tâmpenie de care nu are nimeni nevoie. La fel de bine putem născoci catedrala ieşirii din criză sau catedrala creşterii salariilor. Înseamnă acelaşi lucru. Nimic.

Personal nu mă opun  construcţiei catedralei. Că n-am de ce. Mă deranjează că se toacă bani pe săli de sport, piscine şi pantinoare, acolo unde nimeni n-are nevoie de ele. Şi dacă mă deranjează, ce? Dacă ceva mi se pare supărător la acest proiect este faraonismul. Construcţia gigantescă, ditamai măgăoaia, pusă să se potrivească unei alte dihănii de beton, palatul lui Ceauşescu, actualul Palat al Parlamentului, nu are nimic de a face cu ortodoxia românească. Aţi văzut Voroneţul? Schiturile din nordul Moldovei? Bisericuţa micuţă, modestă, cuminte şi caldă, de ţară, asta descrie, mai degrabă, după mintea mea, ortodoxia românească. Bisericuţa din Dealul Patriarhiei îmi pare şi frumoasă şi potrivită.  O măgăoaie de beton sau piatră îmi dă un sentiment de alienare. Cel puţin aşa m-am simţit mereu, vizitând marile catedrale ale Occidentului.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. Daca e s-o iei asa, insasi religia ortodoxa indeamna la modestie, trufia fiind un pacat capital. Insa la noi, piezele astea rele scolite la Securitate, vor o magaoaie pe banii statului, ei neplatind taxe la Stat, sefutu’ al mare merge cu Audi A8 si e imbracat ca un imparat bizantin, poleit cu aur. Rusine! Si inca ceva, intr-o tara saracita ca a noastra, constructia asta e o dovada a nesimtirii popilor.

  2. Candva se vorbea despre sanctificarea lui basescu.
    Cum el ne mantuie de viata lunga, nu m-ar surprinde ca, la o adica, sa-i poarte numele.
    Nu m-ar mira sa fie un acord tacit intre biserica si actuala conducere: unii ne omoara, altii ne dau dezlegare pentru ultimul drum.

  3. nu pot sa mi scot din minte Dumnezeul ala ingandurat de la Voronet, care cugeta ce e mai bine pt poporul lui si nu le zice sa se arunce cu capul inainte. credinta aproape s a pierdut, nu a mai ramas decat religia, stiinta mizera care se ocupa cu comertu’ de chestiuni bisericoase ( nu includem aici bunatatea si celelalte calitati pe care ar trebui sa le aiba cineva)

  4. Ti-am mai spus acum 1-2 ani ,sint ortodox nepracticant ,tin sarbatorile , ma inchin singur cind simt nevoia ,si imi este scirba de cei nascuti odata cu mine si sunt zugraviti pe peretii bisericii !!.

  5. Rabbi, nu te supara, chiar despre esentele ortodoxismului te gasii tu, ovrei declarat, sa iti dai cu parerea?

    A fi ovrei nu este in sine ceva peiorativ, fereasca Al-de-sus. Dar eu nu m-as apuca sa comentez in ce fel sinagoga sa pastreze Tora.

  6. Si bisericile , ca si multe alte edificii , se construiesc „dupa chipul si asemanarea” ctitorilor lor !!! 😉
    O „magaoaie” rece , sfidatoare si de prost-gust nu poate decat sa reprezinte pe niste imbuibatii infatuati , cu gusturi indoielnice , aroganti si distantati de toti cei din jur , pe care , cica , i-ar calauzii …! 😳

  7. Dimensiunile, domnul meu ! Dimensiunile.

    Parca-i o invitatie la prosternare, nicidecum la discernamint.

    Si mie, la fel ca autorului, bisericutele imi dau un sentiment al familiaritatii si totodata ar putea sa mi-l dea si pe acela al apartenentei la o comunitate pastorita.

    Ce ne propune BOR numai a loc de refugiu sufletesc nu seamana. Dar aici ma detasez de autor. Nu faraonism, caci in cazul acesta iti imaginezi macar trufie de casta, ci corporatism. Parca-i sediu de concern, iar preotimea o multime de functionari la costum negru. Apropos ! De unde atata aprobare unanima in BOR ? Ce ? E mafie ? N-ai voie sa ai idei separate sau potrivnice ?. Tare mi-e mie ca aidoma catedralelor europene aduse in comparatie, constructia se vrea mai degraba a reper de pelerinaj turistic aducator de profit, numai biserica nu.

    Si denumirea „Mantuirea Neamului” pe langa ca este la fel de depersonalizanta precum modelul arhitectural cu pereti masivi si aprubti care la final ne vor oripila optic, mai este si stridenta.
    Revin la cele spuse intru inceput. Dimensiunile ! De cand a devenit credinta vizibila prin ele si rasunetul ei mai puternic prin denumiri pompoase ?

    Cat despre apelative ce sa mai zic ? Simpaticul Remus Cernea pentru ca a facut apel la omenie in privinta prioritatii chetuielilor comune, acuma e facut „roaker satanist” ! Eeee, pai ce facem aici ?

    Semneaza,

    Un anti-oricine sau -orice

  8. inteleg ca cetateanul rroman, daca e evreu, nu poate sa isi dea cu parerea despre banul public. jur ca nu cu multa vreme in urma consideram rromania o tara in care nimeni nu avea treaba cu evreii, pentru ca eu nu m-am gandit vreodata ca as putea avea ceva cu ei. am gresit profund. cel de mai sus imi demonstreaza, inca o data, in ce zoaie se scalda puroaiele ce populeaza spatiul carpato-danubi…a cacat, rromanii

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...