AcasăUncategorizedTrebuia s-o spun!

Trebuia s-o spun!

Acum nişte ani, unii, producători ai unei celebre băuturi răcoritoare, s-au apucat să facă o acţiune de promovare. Muzici, zbenguieli şi băutură la liber ( băutura răcoritoate cu pricina). La liber, adică gratis şi din belşug. Stăteau rumânii la rând, umpleau maţul, băgau la instalaţie lichid gratuit până se balonau, până se pişau pe ei. Dar tot mai rămânea băutură de dat gratis. Şi atunci tonul l-au dat puradeii, care au început să-şi toarne şi în cap.  La propriu.  Chestia asta e cumva tipică pentru noi.

Ieri scriam despre golăneala de la Roşia Montană şi lobby-ul făcut de Băsescu. Că epoca Luxten s-a dus. Pomeneam, în treacăt, despre faptul că cei de la RMGC au dat cu banul în stânga şi în dreapta încercând să obţină susţinere. Spuneam acolo că banii celor de la RMGC au ajuns la cei din presă, online sau la politicieni. Lucru normal până la urmă. Cei de acolo încearcă să se promoveze, cumpărând publicitate. Oricât de rea ar fi afacerea pentru statul român, chiar nu-i poţi acuza pe cei de la RMGC că vor să-şi facă publicitate. Că mulţi politicieni s-au lăsat cumpăraţi, asta nu mai e de loc în regulă, totuşi.

Bun. Asta e povestea. Cum spuneam, la noi, până nu ne turnăm şi în cap nu ne simţim bine. Până nu ne porcăim, până nu împroşcăm cu mizerie, nu e treaba întreagă. Uite aşa primesc un comentariu de ultras scăpat din balamuc, care se apucă să-mi pizduiască mai mulţi colegi de blogosferă sau ziarişti pentru că, uite dom’le, au luat bani de la RMGC. Evident, comentariul a zburat în spam. Dar dileala asta tot trebuie lămurită.

Presa trăieşte din publicitate. Să ne înţelegem bine. Din vânzarea de publicitate. Cu asta se ocupă. Dacă nişte gazete sau televiziuni vând spaţiu publicitar pentru RMGC nu înseamnă nici că-s trădători de neam şi ţară, nici că sunt veri primari cu Iuda Iscariotul. Una e una, două-s mai multe! La fel, dacă nişte colegi din blogosferă au decis să vândă spaţiu publicitar pentru cei de la Roşia Montană Gold Corporation, asta nu-i face cumetri cu Adolf Hitler! Tipul ăsta de gândire  e cel puţin primitiv. În aceeaşi logică, avocaţii nu ar trebui să-i mai apere decât pe inocenţi, medicii nu ar trebui să-i mai vindece decât pe îngeri. Şi până la urmă problema nu e cu cei de la RMGC. Ăia vor să facă un business. Cât mai profitabil pentru ei. Nu ei trebuiesc urecheaţi dacă diriguitorii statului sunt corupţi, ticăloşi sau nesimţiţi.

Pot fi împotriva felului în care este rânduită afacerea asta fără ca neapărat să simt nevoia să le iau gâtul celor care au făcut promovare proiectului. Putem fi pe poziţii diferite fără să ne luăm beregata. Atunci când bloggerii se implică în campanii umanitare, când îşi pun la dispoziţie blogurile şi scrisul pentru cauze sociale, atunci sunt buni. Când însă decid că trebuie să fie plătiţi pentru că îşi pun la dispoziţie influenţa în promovarea unui produs, hai să-i belim! Halal gândire!

Da, mă opun vehement afacerii Roşia Montana, aşa cum arată ea azi. Asta e poziţia mea. Alţii pot avea o poziţia diametral opusă. Iar alţii pot decide că pentru a promova un business e normal să fie plătiţi. Pentru că este un business! Nu e nimic odios în chestia asta. Dacă avem o problemă, avem o problemă cu politicienii, care nu ar trebui să se lase cumpăraţi, nu cu gazetarii sau bloggerii care  îşi vând spaţiul publicitar unei companii. Nu trăim în Falansterul lui Theodor Diamant!

Chiar era nevoie să explic chestia asta?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

5 Comments

  1. Rabbi, din cate vad eu Romania in sine e fracturata. Nu putem dezbate un subiect, noi ne batem pe el. Gandirea asta de bunker, „cine nu-i cu mine e impotriva mea” sau „prietenul dusmanului meu e dusmanul meu” a facut, face si va continua sa faca victime. Si nu doar metaforic vorbind.

    Asa ca da, chiar trebuia sa explici chestia asta. Si probabil va trebui sa o explici din nou si din nou si din nou, indiferent de subiect. Pentru ca noi parem a avea o voluptate a sfasierii de sine egalata doar de greutatea somnului ratiunii noastre…

  2. Da, aşa este. Eu unul nu pot să mă pronunţ, nici pro, nici contra, nu am nici datele şi nici pregătirea. Doar că, din momentul în care Băsescu a-nceput să-i facă lobby, s-a răspândit un miros de… cârpă arsă!

  3. Pe vremea lui ceasca era un personaj celebru ‘nea Fane de la sculerie’ era atotputernic ,stia tot dregea tot ,fraier cum sunt dupa 90 am crezut ca o sa ii piara saminta ,da de unde sa inmultit ,au aparut puzderie de priceputi la orce ,mai ales la politica si reclama .Nu ma pricep la nici una in schimb ma sufoca ca vreau sau nu ,orcit de giga sint in problema doresc sa ma evite cel putin,nu merge stiu mangafale totul si vor sa ma destepte . Asa ca nu am nici o sansa !. Cel mai rau este cind se impart in doua cete si joaca ‘ba pe a matii’.

  4. Ma bucur ca nu ai acceptat sa vorbesti in termeni favorabili despre RMGC. Da, pentru bloggeri e o chestiune de alegere. Iar cititorii au libertatea sa-si exprime dezaprobarea sau sa asocieze bloggerul cu compania pe care o promoveaza.

  5. Uite, pentru mine chestia asta face toata diferenta. Respect si citesc in continuare un blogger care ramane integru, mi-e scarba si nu mai urmaresc un blogger care imi da sa citesc trancote doar ca sa isi plateasca el intretinerea. E o chestie de self-respect pana la urma. Scurt pe doi.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...