AcasăUncategorizedUn comunicat care mă...

Un comunicat care mă bucură

Hai să vă zic. Asta e o idee pe care am susţinut-o multă vreme. Nu glumesc! Chiar am pomenit în multe ocazii despre o astfel de construcţie, pe blog, la tv, în tot felul de ocazii. Încă nu v-am spus despre ce este vorba. Încă un bob zăbavă.

Am participat, de-a lungul timpului, în tot felul de jurii, comitete şi comiţii care aveau de a face cu măsurarea cantităţii de deşteptăciune de care dispuneau unii juni români. Şi am descoperit, cu plăcută şi voioasă surpriză, o sumă de tineri deştepţi şi bine crescuţi (mă refer strict la bunele purtări şi nu la creşterea osânzei) cărora le pasă. De ce se întâmplă cu ei, cu noi, cu lumea. Am găsit copii prieteni cu verbul, tineri care ştiu curta cu graţie epitetul şi care pot construi un raţionament fără să năduşească. M-a bucurat enorm să văd că unii dintre aceşti tineri au un lucru tot mai greu de găsit printre contemporani: viziune, o viziune care nu se opreşte doar la mâinele nostru sau poimâinele lor. Şi m-a încântat să văd  că, pentru cei mai mulţi dintre ei, politica e o instituţie a dezbaterii în care morala şi principiile nu sunt valori escamotabile, ci criterii fundamentale – suavă naivitate a tinereţii veţi spune.

Ei, bine, am ajuns la cestiune. Ideea despre care vă vorbeam la început se referea la un parlament simbolic, al tinerilor. Vă puteţi închipui bucuria care m-a încercat când am găsit pe mail comunicatul pe care  îl reproduc mai jos. Aş avea o singură rugăminte la iniţiatori: daţi-mi de veste unde se întâmplă povestea asta! Nu mai sunt eu tânăr, dar mi-ar plăcea să vin să văd ce se întâmplă acolo. Şi poate să scriu despre asta.

COMUNICAT DE PRESĂ

Parlamentul Tinerilor, din nou la muncă, cu ochii pe parlamentari! Parlamentul Tinerilor îşi reîncepe activitatea după finalizarea primei legislaturi. Zeci de tineri s-au mobilizat pentru a-si asuma responsabilitătile de „tânăr parlamentar” şi pentru a reprezenta tânăra generaţie într-o instituţie de dezbatere şi acţiune.

Parlamentul Tinerilor îşi reia oficial activitatea în data de 28 septembrie 2011. Plenul inaugural va debuta cu o dezbatere pe tema „Stânga, centru sau dreapta” în care tinerii vor face declaraţii politice şi vor lua cuvântul în plen.

Principalul subiect abordat de reprezentanţii tinerei generaţii va fi migraţia politică. Discursurile vor fi urmate de o sesiune de dezbatere a Proiectului de Lege nr. 343/2011 privind modificarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, proiect de lege care interzice, printre altele, migraţia politică în rândul parlamentarilor. Evenimentul se va finaliza cu procesul de votare a Proiectului de Lege.

Începând cu data de 28 septembrie 2011, Parlamentul Tinerilor va organiza săptămânal dezbateri cu rol informativ şi deliberativ. Tinerii vor redacta propuneri la proiectele de lege, vor dezbate agenda socială, politică şi economică şi vor propune soluţii.

Parlamentul Tinerilor se va autosesiza ori de câte ori drepturile tinerilor vor fi nesocotite.

Reţeaua noastră naţională va acţiona la locul potrivit, sesizând instituţiile statului şi oferind asistenţa juridică adecvată.

Pentru informţii suplimentare

Persoană de contact:

Edit Gyenge

Project Manager

PARLAMENTUL TINERILOR

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

3 Comments

  1. tinerii sunt viitorul. nu e un truism, ci un lucru pe care ar trebui sa-l acceptam, in sensul ca vremea lor e maine, nu acum. Ca avem doar cretini pe piata, acum, e o fatalitate amarnica. Dar sa-i inlocuim cu tineri, ar fi o alta greseala. (nu ca as simti aceasta varianta ca vreo amenintare iminenta, nici vorba – vorbesc la nivel teoretic). Asta nu vine in nici un fel in contradictie cu aprecierile tale pozitive la adresa lor, Doamne fereste. dar ca idee, cred ca trendul asta, ca nu pot sa-i zic pe romaneste, cu tinerii care vot salva romania si lumea e pagubos. Marile civilizatii au persistat prin institutii ale senectutii. Acum, eu nu sunt nici una, nici alta, deci sa n-o iei ca o pledoarie pro domo.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...