AcasăPtiuUninominală şi ea

Uninominală şi ea

Mă bucur foarte important că Teo Trandafir şi-a rezolvat problemele de sănătate. Trăiesc momente de neimaginat extaz aflând că doamna cu pricina se întoarce în televiziune. Talkshow-urile cu manelişti n-au mai fost la fel în absenţa ei. În fine, sunt fericit să aflu, de pe diverse televiziuni, panseurile sale despre Huidu, viaţă, moarte, big-bang, teoria stringurilor şi rolul blestemelor în impactul dintre jipan şi logan.

Pe lângă toate momentele astea de duioasă fericire am şi o întrebare: da’ pe la locul de muncă ai de gând să mai calci, madam? Că te-ai vrut deputat portocaliu şi ai găsit destui zevzeci care să te voteze. Şi, de când te votară boii, mai mult de jumătate din timp ai fost ocupată cu altceva.

A, da. Leafa e bună? Eşti mulţumită? Te plătim suficient?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

7 Comments

  1. La noi toti oameni de valoare sunt rasplatiti ,generali Ontanu si Oprea primul caporal si activist pcr alalat manipulant de camasi si izmene ,soferul lui Boc secretar de stat si multi alti ,merita de la patrie recunostinta vesnica si Teo Trandafir .

  2. Aaa..stai, tataie, ca ‘mneaei e dintre aia simpatici. As zice ca ar merita luati pe rand, bucata cu bucata, cei 471 de reprezentanti cat se poate de uninominali ai boborului suveran si vazut cum s-au ales (procent, loc intre candidatii din colegiu, campanie, etc) si ce au facut din fericitul moment in care le-au fost validate mandatele (initiative, luari de cuvant, proiecte, activitate in colegiu, sprijin, zile de absenta, activitate ministeriala, daca e cazul, samd, scl).

    Intreprinderea ar fi deosebit de consumatoare de resurse si ar lua si ceva timp. Cred ca ar merita, insa. Ca sa vedem unde ne-a dus multtrambitatul uninominal in materie de responsabilitate, transparenta si toate celelalte delicii aflate in cornul abundentei police absolute.

  3. Eu zic casa alegem tot timpu din astia cares vedete. Ca iau bani din alta parte nu trebuie sa mai fure din Parlament sau Guvern. Bine ca aia nunseamna ca no sa fure. Da daca fura stim ca o fac din placere si ne enervam si mai tare pe iei. Ca altceva in afara de enervat ce sa le facem? Cum sa nui votam ca nus decat atatea vedete si atatea posturi. Ceo sa ramana posturile goale? Hai sa fim seriosi.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....