Justiţia română a livrat ieri. Ce trebuie, cum trebuie şi cui trebuie.Că de-aia avem volan pe stânga, chelie fără şuviţă şi un stat de drept… bre, da’ un stat de drept din ăla… din buşteni, nu ţeapă de-aia de la IKEA. Adică dacă toată săptămâna trecută aţi tot auzit despre judecătoarele alea prinse cu chiloţii în bătaia şpăgii, ieri justiţia şi-a pus pantofii cu toc cui, ochelarii de soare cu cristale swarowski ( că nu e o fomistă ca să stea cu cârpa aia pe ochi) şi s-a pus pe livrat portocaliu.
Prima hotărâre: procesul Tăriceanu- Boc, pe chestiunea Sterrling. Unde, evident, a pierdut Tăriceanu. Probele pe baza cărora s-a pronunţat instanţa au fost următoarele:
a) Tăriceanu nu mai e prim ministru;
b) Boc e prim ministru;
c) Băsescu nu-l înghite pe Tăriceanu, dar crede că Boc e gigea.
Asta e treaba.
A doua hotărâre se referea la Gigi Becali. Iar instanţa a constatat că hoţii ăia fugăriţi cu maşinile, săltaţi, aduşi şi (nu-i aşa?) cinstiţi cu whiskey, n-au fost sechestraţi. Pentru că între momentul arestării lui Becali (pe baza unui mandat emis tot de către justiţie) pentru aceeaşi chestie şi momentul de ieri au apărut probe noi. Şi din probe reiese că acum îl iubeşte pe Fermecătoru’.
În fine, cea de a treia hotărâre, cea mai comentată ieri, a fost cea în procesul Băsescu- Patriciu. Unde instanţa a constatat că onoarea lui Băsescu face 50 de bani. Evaluare care mi se pare mult umflată, da’ asta e părerea mea. Sigur, putem discuta pe fond, despre discul cu pricina, pata de cerneală, expertiza de tot râsul şi pixelul albastru, dar nu mai are nicio importanţă. Pentru că dacă madam justiţia a stabilit, conform principiului lui Bibanu „Eleonora, ceea ce vezi nu este adevărat!”, că bucata luată de piciul ăla în barbă n-a existat, atunci n-a existat. Şi gata! N-a calculat omul de ştiinţă Funerilă viteza pumnului?
Gata. Le-a rezolvat coana justiţia pe toate. Huidule, stai relaxat, tati, că e meci uşor. Tre’ doar să zici că accidentul a fost înscenat de Ponta şi Antonescu şi te-ai scos.
Acum, că şi-a făcut mâna, justiţia română poate rapid emite şi următoarele foarte aşteptate hotărâri:
– Hotărârea prin care se constată că EBA are calitatea de membru MENSA;
– Hotărârea prin care se constată că avem autostrăzi ieftine şi căcălău;
– Încă una bucată hotărâre prin care se stabileşte că flota românească e la locul ei, dar nu poate fi văzută decât cu ochelari speciali, ca la televizoarele 3 D;
– Şi, ca să ajungem la subiect şi să nu o mai dăm mereu zguduită, una piesă hotărâre care să lămurească definitiv că Băsescu e preşedinte pe viaţă şi că Băsescu are întotdeauna dreptate.
Vivat!
Sincer, nu cre’ ca se risca justitia sa dea hotararile-alea de le zisesi mata, Rabbi. Nu de alta, da’ la cum respecta boc-basescu justitia si deciziile ei e pericol ca astia doi sa nu fie de acord cu ele asa, din principiu, cum au facut si cu salariile-alea castigate de bugetari.
Justitia sta capra si baselu o calareste cum vrea el ! Judecatorii se razbuna pe lege si dreptate si o lasa cu cracii-n sus !
Sigur Base are intodeauna dreptate .In primul rind iarna nu e ca vara si Patriciu sa iti fie rusine ,ce gindire vreti mai adinca !.
Din cate am inteles, nu sunt definitive. Asa, ca intr-un film de groaza in care regizorul mai baga cate o scena, doua, ca sa prelungeasca securea finalului … pe care oricum o intuiesti inca din momentul in care te asezi in scaun si iti indesi mana in punga cu floricele. Diferenta este ca la cinema, la sfarsit, se aprinde lumina si pleci linistit acasa. Aici este posibil sa se lase o bezna totala.
Pe mine nu ma sperie sangele improscat in film, pe mine ma sperie bezna …
Pai, ce, tu inca mai vezi o palpaire? E bezna de mult timp!
Chioara sau Chioru’, dracu’?
Rabbi, e drept că justiţica e cam bagaboantă, dar … În cazul Sterling, avea şi Boculeţ ceva dreptate (să zicem cam 25%) şi Tăriceanu dreptate cam de restul. Sterling a cumpărat subevaluat nişte drepturi de exploatare a unui platou continental aflat in litigiu cu Ucraina, deci nişte drepturi incerte, litigioase, la data respectivă, ceea ce explică preţul scăzut nejustificat (deci Boc are dreptate) însă punga cea mai mare de petrol se găseşte fix în zona recunoscută de CIJ părţii ucrainiene, deci şi Tăriceanu avea dreptatea lui. Cum in drept functionează principiul in dubio pro reo, parcă nu văd soluţia judiciară scandaloasă.
Pe partea litigiului Băsescu-Patriciu, cred că nu este prudent să ne pronunţăm fără o cunoaştere detaliată a temeiului acţiunii. Dacă acţiunea lui Băsescu a fost, în concret, la fel de parşiv şi pervers formulată precum obiectivele „expertizei” casetei din 2009, nu e de mirare că Băsescu ar fi putut să câştige pe baza respectivei expertize. Expertiza nu demonstrează nimic şi Băsescu, implicit, în baza respectivei „expertize” nu poate dovedi nimic iar probabil că, prin admiterea în parte a acţiunii prezidelului, instanţa a pronunţat o hotărâre tip „Solomon” care nu dă dreptate deplină nici uneia dintre părţi. Eu cred că este de admirat înţelepciunea judecătorului care reuşeşte să pronunţe hotărâri precum regele Solomon.
În final, pe partea cu lipsirea de libertate în mod ilegal săvârşită de Becali, schimbarea de ton a instanţei este uluitoare, de la arestarea preventivă cu tamtam la alegeri – care presupune în mod logic cvasicertitudinea săvârşirii faptei – la pronunţarea nevinovăţiei totale, asta da justiţie inconsecventă (ca sa nu zic boarfă şi bagaoantă, că n-am probe). Nu discut vinovăţia sau nevinovăţia lui Becali, simpla sucire de giruetă, la 180 grade, a orientării instanţei denotă inconsecvenţa şi stârneşte nedumeriri şi, bineînţeles, suspiciuni mai mult sau mai puţin întemeiate de corupţie sau comandă politică.
Rabbi, uite ca zilele astea au aparut prin presa citate din motivarea litigiului Patriciu-Basescu. Apreciez ca judecatorului respectiv i-a trebuit sange in instalatie sa afirme prin act jurisdictional ca pe caseta respectiva, acolo s-a petrecut un act de violenta contra unui minor. La fel, respectivul judecator a fost suficient de intelept incat sa nuanteze intre exercitiul normal al unui drept si un exercitiu abuziv, apreciind ca devoalarea respectivelor fapte la cinci ani de la petrecere, in conditiile in care a avut acces continuu la caseta este un exercitiu abuziv, cu intentia clara de a distruge mediatic un candidat in campania electorala. Deci judecata de Solomon, deci om intelept si cu mult curaj.
Huidu, daca va lasati de dume si extrapolari si ultra mediatizari, scapa fara ajutoare. Daca ii dati inainte, poate baga 1 an cu executare si eliberat dupa 3 luni. Fie nu suporta regimul de detentie fie o sa fie pe „contract”.Deci, irelevant.