Un nou împrumut

Domnul Băsescu afirmă că guvernul domniei sale trebuie să se împrumute, până la finele anului, cu 13,2 miliarde de euro. Un flecuşteţ. Au fost închise numeroase spitale, şcoli, cheltuielile cu salariile au scăzut semnificativ atât prin reducerea numărului de salariaţi ai statului cât şi prin diminuarea salariilor. Pensiile au fost reduse iar taxele majorate.  Toate astea s-au întâmplat după ce, anterior, ne mai împrumutasem o dată cu vreo 20 de miliarde. Acum domnul Băsescu – un om cu o excepţională competenţă economică- e îngrijorat de nivelul deficitului. Şi constată că mai e nevoie, urgent, de un împrumut de 13, 2 miliarde de euro.  Domnul Băsescu nu este nici măcar o clipă străbătut de gândul că, poate, e o problemă de administrare. Că poate puterea pe care o conduce e teribil de incompetentă şi coruptă. Nici n-ar avea cum să fie deranjat de aşa ceva. Puterea aceea este el însuşi.

Statul român, aşa cum este el astăzi, a ales să cheltuiască tot mai puţin cu proprii săi cetăţeni şi tot mai mult cu pedeliştii, uneperiştii şi ceilalţi obedienţi ai puterii. Şi asta costă. Mult. Sălile de sport, patinoarele şi toate celelalte „investiţii” portocalii costă. Investiţiile  -zice-se- ar trebui să fie motorul creşterii economice. Ce fel stimulează creşterea economică sălile de sport construite în prăpădite de comune unde canalizarea aşteaptă să fie inventată? Monstruozitatea numită „reorganizare teritorială” – o ticăloşie născocită pentru a asigura golăniile electorale şi supravieţuirea la putere a portocaliilor, costă. Imensa armată de sinecurişti de pe la TVR. ICR etc. costă. Toată publicitatea de stat  comandată în presa obedientă costă. Prostia, hoţia şi nemernicia costă. Proptirea piţipoancelor şi slugilor de partid în tot felul de funcţii care ar trebui să presupună competenţă costă.  Şi dacă toate astea costă, fireşte, finanţele statului nu mai sunt îndeajuns şi e nevoie să ne împrumutăm. Adică să se împrumute ei, pentru a avea pe mai departe ce prădui. Noi trebuie doar să plătim.

Domnul Băsescu spune deci că statul român are nevoie din nou nevoie să se împrumute, de această dată cu 13 miliarde de euro. În cel de al doilea mandat al domniei sale, obţinut aşa cum se ştie că s-a obţinut, ne-am tot împrumutat. Pentru a-i asigura domnului Băsescu o guvernare pe plac, nu una nesupusă, ca cea a lui Tăriceanu. Încă 13 miliarde. Aşa spune domnul Băsescu. Trebuie să ne împrumutăm cu 13 miliarde. În acelaşi timp domnul Băsescu nu încetează să facă lobby agresiv pentru „minerit”. Şi să suţină cu suspectă încăpăţânare că statul român trebuie neapărat să facă unei companii numită Roşia Montană Gold Corporation un cadou de vreo 18 miliarde de euro.  (Insistenţa cu care Băsescu îşi joacă locul de agent de lobby pentru această companie ar trebui atent cercetată. Penal. După suspendare!)

Deci lucrurile sunt simple: austeritate la sânge pentru cetăţeni, tăierea subvenţiilor la încălzire pentru neportocalii, un nou împrumut şi în acelaşi timp un cadou de miliarde pentru RMGC. Care era sloganul său? „De ce le e frică nu scapă?”

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Salut. Crezi ca intereseaza pe cineva? Poti sa-ti explici de ce, la taierea de salarii de acum un an si jumatate, la cresterea TVA-ului, la nerespectarea termenelor de revenire la salariile netaiaite, la blabla, nimeni n-a comentat, sau mai nimeni?
    Pentru ca functionarii nu au ca sprijin zilnic salarizarea ci spaga, iar taierea salariului n-a reprezentat altceva decat cresterea spagii.
    Cei care au fost eliminati din sistem au fost doar cei care s-au pensionat sau care nu erau de-ai „nostrii” asa ca nu contau.
    Cresterile de preturi au fost platite doar de privati care, ori au scazut preturile pentru ca nu mai vindeau, fie au dat oameni afara, oameni pe care nu-i plange nimeni.
    Asa ca…. pe cine crezi ca intereseaza?

  2. Dar ne meritam soarta ,este perfect raspunsul lui Dumnezeu ‘da este o tara bogata si frumoasa bogata dar sa vezi ce oamenii rinduiesc in ea’ . Asa ca am votat cu fundul .Avem o scuza cu Geoana era tot dracul ala si nici acum nu avem nici un orizont ,eu ramin la VOT CANCI ……

  3. Si dvs. vorbiti numai de costurile curente. Daca e sa mai adaugam si costurile pe termen lung ale incompetentei si relei vointe actuale, n-avem cum sa vrem sa mai traim pe-aici… Chiar si eu, care nu mai sint vreun june, ma gindesc serios sa-mi iau talpasita, ca daca tot e sa muncesc ppina la adinci batrinete, macar sa nu-si mai bata nimeni joc de munca mea, daca se poate. Cei care ramin vor avea noi biserici, catedrale si sfinti la care sa se roage, si preoti care sa le spuna ca asa vrea Dumnezeu.

  4. Rabbi, cu voia ta, un picut de off-topic (ma non tropo): @lol, uite vezi tu ca logica e pardalnica, a naibii! „cu Geoana era tot dracul ala” e fraza perfecta pe care basistii adora sa o auda! Este incununarea eforturilor lor mediatice de a ne convinge ca, in fond si la urma urmei, ei nu sunt mai rai decat altii, decat cei dinainte, ca Boc e cam la fel cu Nastase si Tariceanu, ca Funeriu e pe aceeasti treapta cu Marga si Udrea pe aceeasi treapta cu Mircea Diaconu.

    Nu, nu cred ca ar fost „tot dracul ala”. Macar pentru ca Geoana, penibil si prostanac, e *educat*. Si pentru ca, in prostia lui, are un minim respect pentru institutii. Si pentru ca, din aceste cauze (si din multe altele, pe care nu le mai scriu din respect pentru Rabbi), Geoana ar fi fost un altfel de presedinte. Mai bun. Macar ca n-ar fi dansat pe manele si nu s-ar fi incuscrit cu Mondialu’ si tot ar fi fost mai bun.

    Ca tu „vot canci” pentru ca nici un politician nu te satisface, pot intelege si accepta. Ca, insa, ai dori sa te inscrii in turma care nu poate face diferente intre Rau si Mediocru, aste pe mine ma nelinisteste. Nu de alta, dar e prea groasa turma asta pentru asteptarile mele de la un popor totusi inteligent in mod nativ. Si e periculoasa, pentru ca „don’t underestimate the power of stupid people in large numbers”.

    • Uf ,bine ca am scapat de grija ,penibil si prostanac face baie la Vintu , cind ma face la buzunare e educat il ajuta cumnatul . Vintu nu este Mondialu nici vorba . Nastase si-a facut casa mai mica ca Videanu ,a, azi sa hotatit sa il schimbe pe Crin ca de un fis ,ce importanta am eu ca alegator sa tac si sa merg inainte ,ce este treaba mea ,Domnule Popescu te citesc cu placere azi nu stiu ce ai avut cu mine ,poate nu m-am exprimat eu corect ,daca e asa te rog sa ma scuzi dar crede-ma nu dau doi bani pe toata clasa politica ,sau mai bine zis pe cei care se fac ca sunt politicieni .

      • @lol: Straveziu efortul tau … Straveziu …! 😉
        Ne cam jignesti inteligenta celor care „bantuim” pe-aici , 😳 dar , ma rog , e dreptul tau sa incerci …!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...