Quo vadis?

Cu siguranţă nu sunt singurul agasat de sutele de spamuri care se bulucesc în cutia de mail din dotare. Am renunţat de ceva vreme la contul de mail de pe yahoo, care era extrem de prietenos cu spamurile, şi am optat pentru gmail, care reuşeşte să le dea mai bine cu sictir.  La un sumar inventar al spamurilor socoteala stă cam aşa:

– cea mai mare pondere o au ofertele la produse farmaceutice minune;

– pe locul doi ar fi ofertele financiare spectaculoase: credite, cărţi de credit etc. ;

– cazinourile on line ar fi cea de a treia categorie.

La toate astea se adaugă totul felul de oferte la chiloţi sau cosmeticale cu reducere, la site-uri cu 49 de X-uri, invitaţii pe tot felul de site-uri unde „se află toţi prietenii tăi” şi alte asemenea prostii. E ceva vreme de când niciun prinţ nigerian nu mi-a mai oferit şansa de a ieşi din sărăcie trimiţându-i lui câteva mii de euro/dolari în schimbul cărora aş fi putut primi jumătate din PIB-ul Nigeriei, pe care tocmai se pregătea el să-l scoată din ţară.

Dintre toate, cele mai interesante mi se par tâmpeniile astea care îmi oferă mari chilipiruri farmaceutice. Pe locul întâi, detaşat, sunt pilulele/siropurile/ceaiurile pentru scularea dumneaei cinstita pulă. Apoi tot felul de pomezi care îmi promit o pleată teribilă şi alungarea definitivă a spaimei de calviţie. Ceaiuri care mă ajută să slăbesc mâncând orice şi oricât, loţiuni care mă întineresc, miroazne care să bage femelele în călduri şi maglavaisuri care mă vor dota cu energie mai ceva ca Porţile de Fier.

Nici nu e nevoie să dai cu lupa prin spamuri ca să întâlneşti prostiile astea. Dacă deschizi televizorul, gazeta sau umbli prin prăvălii, peste tot găseşti poveştile astea. Mereu produse minune care îţi scoală cariciul, te scapă de chelie şi te ajută să slăbeşti mâncând ca porcul. Despre eficienţa lor n-am ce discuta, că nu le-am testat, dar îndrăznesc să presupun că ele reflectă munca unor cercetători, nu? Şi atunci ce spune asta despre noi ca civilizaţie? Avem atâtea şi atâtea maladii cărora nu reuşim să le găsim leacul, dar investim enorm în cercetări legate de scularea pulii şi combaterea cheliei! Şi vă mai spun o chestie. Intraţi în orice supermarket. Număraţi câte oferte aveţi pentru, să zicem, pâine şi câte pentru bere. Aveţi de ales între maximum 4-5 sortimente de pâine şi poate câteva zeci de bere. Sau vin. Sau vodcă. Sau orice pileală. Ok, bun. Ce întreba domnul ăla? Quo vadis?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

2 Comments

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...