AcasăUncategorizedDaily cârcotac

Daily cârcotac

Mă sună Julius Cotcodac. Nitam-nisam. Zice:

– Bă, hai că am treabă cu tine!

– De ce?

E exact răspunsul/întrebarea la care nu se aşteaptă. Ce-i aia” de ce”? Ce sens are? Zice:

-Să zici şi tu care crezi că au fost cele mai bune texte de pe DC, anul ăsta.

– Nu există aşa ceva! răspund lipsit de delicateţe.

– Ştiu, dar să zicem că. Mă ajuţi?

– Te ajut, Julică. Dar o fac public.

– Bine, rabi. Da’, adică pe blogu’ tău?

-Aha.

– Păi, asta nu e foarte foarte public.

Aşa că executăm azi prima demascare publică.  Care se referă la…

În care vom încerca să-l învăţăm pe Dragoş Bucurenci să scrie ca un bărbat

Via facebook (să nu uit să-mi mai curăţ lista) am descoperit acest minunat text despre fondul de ten al lui Dragoş Bucurenci, publicat în revista Elle (acu’ nu, pe bune, unde v-aţi fi aşteptat să scrie Bucurenci, la AskMen?). Probabil nu m-aş fi împiedicat de stilul de domnişoară care scrie poezii pline de emoţie la terminarea liceului, dacă nu mi-ar fi reţinut atenţia finalul grandios, în care autorul şi iubita sa se găsesc dimineaţa unul lângă celălalt, în pat, aproape goi. Cum ultimul lucru la care te aştepţi după un asemenea text e să-l găseşti pe autor în pat cu o femeie, haideţi să vedem ce greşeli ar trebui să evite pe viitor Bucurenci, ca să nu-şi mai lase la final cititorii cu gura căscată.

1. Nu mai scrie despre fondul de ten.
Noi, bărbaţii, nu ştim aproape nimic despre acest produs cosmetic. Iar dacă ştim, atunci nu e cazul s-o mai facem pe heterosexualii.

2. „Dacă m-ai văzut vreodată pe sticlă, mai mult ca sigur…”
Bărbaţii nu agaţă lăudându-se pe ei înşişi, ci lăudându-le pe femei. Complimentându-le, linguşindu-le sau minţindu-le pur şi simplu cu neruşinare – nici nu contează, femeile apreciază întotdeauna o minciună frumoasă. Replicile de genul „aşa-i că-mi stă bine?” sau „nu-i aşa că am un funduleţ frumos?” sunt folosite exclusiv de doamne.

Restul aici, la Daily Aviara.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

4 Comments

  1. Tu și Petreanu ce le mai înfloriți așa. Cititorii tăi au dreptul să știe adevărul, așa că să reconstituim dialogul, așa cum a fost el.

    Rabbi: – Băi Julius, ce să fac să ridic puțin calitativ blogul ăsta?
    Julius: – Bagă niște texte de pe Daily Cotcodac.
    Rabbi: – Mersi.
    Julius: – Pentru puțin.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....