Beavis & Butt-head rule. Mostra din filosofia lor: ‘You need stuff that sucks to have stuff that’s cool’. Curat reforma. Iar cu Gogu la Finante, Patraulea la Interne si Trandafir la Dezvoltare, ii batem pe nemti de-i ascultam cu urechea. Pina atunci, hai MRU (miscare rectilinie uniforma!)…
Pai baietii prezentati de dvs. sint oameni pe care ii recomanda ceva. Astia de pe lista Ungureanului sint o colectie cel putin excentrica. Toti parvenitii…
Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.
var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);
Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...
Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...
Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe.
Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...
Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...
"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....
Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...
Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii!
Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...
M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...
Franța
De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...
Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...
Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context.
Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...
Macar iti place de noua mea prietena? 😉
I-ai uitat pe Stan si Bran Chip si Dale si Mr. Bean! Il propun pe Donald Duck la finante totusi.
Nu, ca toata lumea il stie ca e ratoiul lu’ Uncle Scrooge, tot cu baietii destepti in spate si paravanele in fata?
Neaparat Tom si Jerry!!!!! Nepotelul meu e fan…..
Pe astia din poze ni-i amintim, pe cei din proaspatul guvern sper sa-i uitam incepand de maine.
Păi dacă e vorba de Chuck Norris atunci MâRâU nu mai poate fi prim-ministru, nici măcar Băse președinte, Chuck le-ar lua locul.
Ultima poza e a lui Nutu Camataru dupa ce a dat zapada? :))
Mai curând cred că e nea Stere, răpus de metilic. N-a avut pâine să-l filtreze.
Beavis & Butt-head rule. Mostra din filosofia lor: ‘You need stuff that sucks to have stuff that’s cool’. Curat reforma. Iar cu Gogu la Finante, Patraulea la Interne si Trandafir la Dezvoltare, ii batem pe nemti de-i ascultam cu urechea. Pina atunci, hai MRU (miscare rectilinie uniforma!)…
Hai bre se poate ??, sint oameni seriosi aia pe care i-ai nominalizat matale . Cum sa faca parte din guvernul lui Base !!. 😆
Pai baietii prezentati de dvs. sint oameni pe care ii recomanda ceva. Astia de pe lista Ungureanului sint o colectie cel putin excentrica. Toti parvenitii…
Lipseşte tradiţionala blondă. Nichita ar merge la fix.
Neaparat Torrente la Interne.
Chuck Norris si atat!
La multi ani!