AcasăOy-oy!Am jucărie, caut aplicaţii

Am jucărie, caut aplicaţii

De ceva vreme mă joc cu un IPad. Chestia e că, până să îl am, am fost ferm convins că nu am cum supravieţui fără el. Iar de când îl am sunt convins că e aproape inutil. Tot ce poate face jucăria asta poate face şi un laptop, mult mai bine. E un gadget. Dă bine să-l ai. Dacă îl ai devii extrem de preocupat să îi găseşti o utilitate. Şi te încăpăţânezi să îi găseşti una. Descarci tot felul de aplicaţii care îţi promit experienţe colosale, cheltuieşti o groază de bani pe tot felul de rahaturi care se prezintă ca nişte aplicaţii colosale, dar descoperi că e vax. Jocurile pot fi foarte bine frecate pe laptop. Poze nu o să faci cu IPadul decât dacă eşti tâmpit sau dacă nu ai un aparat foto mai acătării. Ziarele le citeşti la fel de bine pe laptop. Avantajul jucăriei e că e mult mai uşoară. E mai de chichi să te joci cu touchscreen-ul decât să bâţâi la mouse. Ar exista ICloud-ul, care îţi dă o anume mobilitate, stocând informaţiile de care ai nevoie, şi care nu au cum încăpea pe IPad ( pentru că are o capacitate de stocare redusă), dar ICloud-ul, la rândul său, e util doar pentru că ai IPad, dacă ai folosi un laptop ai putea stoca acolo tot ce-ţi trebuie.

În fine, nu o să fiu ipocrit, n-am să spun că nu-mi place jucăreaua sau că sunt gata să o dau de pomană. Dacă o ai e bună. Dacă nu, n-ai de ce-i simţi lipsa. Problema pe care o am e cu aplicaţiile. Ca trăitor în România nu am acces la anumite aplicaţii, care chiar m-ar interesa. Pentru că nu-s disponibile pentru clienţii români. De exemplu canalul de televiziune ABC are o aplicaţie foarte faină, care mie nu îmi este îngăduită. Pentru că nu e disponibilă în „App Store”-ul românesc. Unde, în schimb, ar trebui să găsesc aplicaţii româneşti. Şi găsesc. Doar ca acestea sunt, în marea majoritate, execrabile.

Adevărul are o aplicaţie dedicată pentru IPad. Care e pe bani. Ceea ce e ok, găsesc că e normal să plăteşti pentru conţinut. Doar că, în cazul ăsta e o foarte mare ţeapă. Aplicaţia e varză. Se încarcă greu, actualizările sunt anapoda, se blochează mereu, navigarea e un coşmar. E, fără îndoială, cea mai proastă aplicaţie pe care am găsit-o până acum. Ca cititor de presă, fireşte, m-au interesat mai ales aplicaţiile de acest gen. Aplicaţia celor de la „Gândul” nu e nici ea mai grozavă. E de preferat să le citeşti gazeta în browser, pentru că aplicaţia se încarcă în 3-4 minute! Actualizările lasă de dorit, navigarea e aiurea. „TVR” Info funcţionează corect, actualizările sunt ok, streamingul e bun, dar grafica şi design-ul sunt de anii ’90. O aplicaţie bună e cea a celor de la B1. Design fain, streaming fără cusur, update-uri în timp real – dacă n-ai probleme cu orientarea postului e ok. Aplicaţia celor de la Realitatea e chiar mai proastă decât cea de la Adevărul.

Ciutacu are un „app” bun pentru blogul său doar că aplicaţia e gândită pentru Iphone, iar pe Ipad se vede rău. La fel se întâmplă cu o altă aplicaţie „Fonduri europene”, pe care altfel o găsescu utilă şi bine făcută. În fine, deci am o jucărie, caut aplicaţii. Recomandări?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

8 Comments

  1. A se citi din Dosoftei despre „ispita răbdării” şi „nu ne duce în iscusenie”!
    Extrapolând aş cita din Noica: pentru a răspunde, dacă mă întreabă cineva (nea Stere, exempli gratia) „Ce face Rabbi?” iar eu simţind atracţia de a mă da mare în apă mică: „Dacă nu geometrizează atunci stă şi iscodeşte”!

  2. Hmmm, nu pot sa nu fiu de acord cu tine. Eu am un iPhone de vreo 2 ani jumate (initial un iPhone 3, acum un 4). Nu stiu ce m-as face fara. M-a scos din incurcaturi de multe ori. De exemplu cand aveam nevoie sa incarc cartela telefonica (in Italia in zona unde locuiesc nu exista magazine deschise dupa ora 20:00). Cu iPhone-ul pot intra pe internet banking si face tranzactii, plati, sa incarc cartela etc. Pe urma se intampla sa ma pierd des, ma localizez si stiu pe unde sa o iau. Ca sa nu mai zic ca il folosesc si pe post de iPod (in masina, la sala etc). Facebook practic il controlez doar de pe iPhone. Cu Watsapp economiesc enorm si tin legatura cu prietenii. Imi tine de urat cand stau la coada sau pot sa verific stirile. Pentru chestiile mai serioase pe care le fac de obicei cand sunt acasa folosesc un Mac. De exemplu, pentru manipulat poze. Efectiv nu vad utilitatea iPad-ul. Ce as face un iPad daca as avea unul… Singura comoditate pe care o vad e ca as putea trimite mesaje de pe buda mai comod. Cu iPhone-ul dupa cateva fraze de saturi de scris, laptopul e cam greut si vara iti tine de cald. In rest, poate as putea citii mai comod in pat. Dar cam atat. Daca nu ai un iPhone sau un alt smartphone (ci doar un tel normal pentru sunat lumea) si eventual nu ai nici un laptop ci doar un desktop, cred ca un iPad isi are locul lui in schema. Mai ales iPad3 are un ecran superb (dar totusi la sala ar fi cel putin ciudat sa pedalez si sa citesc pe iPad, cu iPhone-ul mai merge).
    Oricum, eu am facut jailbreak (e cam lent dar am access la multe aplicatii). Iti recomand ”stanza” pentru citit carti, social networkuri (facebook, twitter, linkedin etc) care sunt parca mai faine decat pe pc si ultima mea descoperire iTunes U (cursuri de la diverse universitati, sunt enorm de multe chestii faine acolo, gasesti gratis o gramada, depinde daca stii engleza bine). Ah, eu folosesc si aplicatii pentru anumite site-uri online pentru shopping, mai nou 80% dintre haine, accesorii si cam tot ce am nevoie cumpar online. Economisesc o groaza de timp si bani de benzina daca nu trebuie sa umblu prin oras dupa ele si le primesc direct la birou.

    • Hai ca-ti dau eu un argument pro-iPad – daca ai vederea prea slaba si refuzi sa porti ochelari? Basca degetele prea groase ca sa te chinui cu iPhone 🙂

  3. pentru una dintre probleme, cea cu lipsa unor aplicații din appstore’ul .ro soluția este să îți faci cont și pe cel din .us
    ai aici un tutorial.
    ușor-ușor și celelate probleme își vor afla o rezolvare.

    • Multam, monser, am dat peste tot felul de chestii din astea. Sigur, cu niste nervi tocati, cu tutun si rabdare, te descurci si scoti un plici, cat sa lase o dunga. Totusi, eu consumator indolent ma astept ca la un rahat de genul asta optiunea buy and play sa fie pe bune, nu doar fata din reclame.

  4. Salut,
    Uite niste aplicatii de baza pe care le folosesc eu pe iPad.

    Pages – de baza daca te doare sa scrii ceva.
    Pulse – un fel de feed reader si blog viewer.
    FB, Mess, Skype, Twitter – daca ai nevoie si iti foloseste la ceva, au aplicatii dedicate si toate free. Eu as recomanda sa nu folosesti altceva decit aplicatiile „oficiale” pt facebook si twitter. Unele din celelalte au prostul obicei sa iti umble in agenda, ceea ce nu mi se pare cool.
    Instapaper – un app care salveaza pagini pentru read offline.
    Ibooks – PDFuri, carti online.
    Evernote – un sistem destul de destept de a-ti lua note.
    AcePlayer – un fel de vlc pentru ipad. totul merge uns pe el, inclusiv filme HD, evident cu downscaling
    Numbers – un spreadsheet editor, daca ai nevoie de asa ceva
    TeamViewer – Un client de remote desktop (este si optiunea LogMeIn, dar mai scumpa)
    AroundMe – un app de geotagging, extrem de util in tarile din UE in care e folosit mai intens (Germania, Italia), dar a inceput si pe la noi.
    Jocuri presupun ca nu te intereseaza….

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...