AcasăUncategorizedCopii lăsaţi de capul...

Copii lăsaţi de capul lor

Sunt pur şi simplu amorezat de cei de la „Adevărul”. Doar pe site-ul partidului otv mai găsesc bancuri la fel de cretine, cu acelaşi ridicat conţinut de umor involuntar. În ediţia de astăzi e minunată realizarea pe care v-o prezint mai jos. Bun, deci Senatul a adoptat o lege. Blaga e preşedinte la Senat. Bun, asta se ştie, e clar. Dar cum mama dracului să pui un astfel de titlu şi să îl pupi cu o asemenea ilustraţie? Gura păcătosului…

Absolut minunat. Minunat.

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

3 Comments

  1. Cretinii dracului!Pana acum erau lasati pe strazi,si se aglomerau la intrarea in Senat producand mari probleme?!Cum de le-a trecut ,prin ce tinea loc de cap, inteligentilor din Parlament?!Ramai traznit de uimire si admiratie pentru ce le-a trecut prin scafarlie.Bravos natiune!!!!Asa rezultate, cu asa mintosi alesi a-i neamului.Dece nu-i eutanasiaza cineva din mila?!

  2. Ehe! Da’ ce, poate fi lăsat oricui? Nu, nene,

    Persoana în grija căreia va fi încredinţat copilul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât copilul, să dispună de echivalentul salariului minim brut pe economie, să fie familiarizată cu creşterea unui copil (adică să aibă instrucţiunile de folosire) şi să nu aibă în îngrijire mai mult de trei copii minori.

    S-a propus un amendament: în plus faţă de aceste cerinţe, el trebuie să aibă avizul pompierilor, poliţiei şi gardienilor publici!

  3. Saracii… Lasati-i, mah, in pace, ca nu-s ei de vina, pur-si-simplu natura s-a vadit a fi fost vitrega cu ei atunci cand si-a impartit inzestrarile: ei N-AU!

    Cu alte cuvinte, nu conteaza ca ai un prieten bun care oricum se ocupa zilnic de copiii tai, atunci cand vine in vizita (si care pe deasupra mai SI este de specialitate, si te si roaga de cativa ani sa lasi copiii tai si la ei, ca nevasta-sa nu poate tine sarcina si ei sunt innebuniti dupa copii, macar cat ar sta intr-o tabara sa li-i lasi), tu esti obligat sa-i lasi la varu’ Costel, cu care nu te-ai vazut de trei ani, de cand el ti-a pocit fata si tu l-ai lasat pe el fara dinti, ca-i singurul care indeplineste conditiile materiale (bine, inafara de unchiu’ Gore, da’ ala-i la „glumeti”…)

    Eu ma intreb – daca TOT sunt atat de stricte conditiile materiale pt a avea voie sa te ocupi de copiii altcuiva – CUM de li se permite PARINTILOR NATURALI sa-si pastreze in ingrijire propriii copii, spre crestere si educare, atunci cand ei NU indeplinesc acele conditii de venit…
    Pai DE CE sa ai voie sa-ti lasi copiii la o ruda inimoasa, dar saraca, care-ti pupa si talpile pt alea doua-trei sute de euroi pe care li-i poti trimite lunar (pt ingrijirea copilului) de pe unde te duci sa lucrezi, nu mai bine ii lasi la cineva din ramura „instarita” a familiei, care are venitul lunar aproape cat salariul mediu pe tara, care cineva este nemultumit chiar daca faci un efort si trimiti chiar si cinci sute de euroi, lasandu-te pe tine nemancat?!?…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...