Piramida

Să ne imaginăm că statul român şi-ar propune să construiască o piramidă, o măgăoaie de piatră monumentală, precum cele din Egipt. E lucru ştiut că atunci când ne punem, noi românii, ceva în cap, se lasă cu maţe stricate, aşa că hai să ne imaginăm cum s-ar petrece lucrurile în acest caz.

– Mai întâi s-ar efectua un studiu de pre-fezabilitate care ar demonstra necesitatea unui studiu de fezabilitate.

– Studiul de fezabilitate ar fi, desigur, realizat de o firmă românească recent înfiinţată, în colaborare cu câteva firme de prestigiu din Cipru, Insulele Cayman, Insula Man şi Nauru. Odată finalizat studiul de fezabilitate, proiectul va fi abandonat pentru multă vreme, deoarece tot bugetul a fost cheltuit tocmai pe studiul de fezabilitate.

– Un nou guvern ar decide reînceperea proiectului, aşa că, firesc, va fi comandat un nou studiu de fezabilitate.

– Ciclul „schimbare de guvern- studiu de fezabilitate” se va repeta de câteva ori.

– În cele din urmă, nepoţii celor care au văzut primul studiu de fezabilitate vor asista la licitaţie pentru execuţia lucrărilor. Pentru proiectare a fost deja angajată o firmă americană recomandată. Recomandată de… Recomandată de voce şi talent, evident.

– La licitaţie vor participa firme româneşti şi internaţionale cu un anume (fel de) prestigiu. Licitaţia va fi câştigată de o firmă românească specializată în construcţia de autostrăzi. Pentru că în viitor, peste 90 de ani, România va dispune deja de peste 450 km de autostradă. Peste 450! Mai exact 452.

– Lucrările vor dura o perioadă de patru ori mai mare decât cea prevăzută iniţial, iar investiţia va fi de 19 ori mai mare decât bugetul alocat iniţial, conform licitaţiei.

– În jurul piramidei, concomitent, vor apărea mai multe piramide mai mici, dotate cu ferestre cu geam termopan, o pagodă a ministrului de resort, un obelisc al ministrului de finanţe, câteva piramiduţe ale şefilor de la autorităţile de control etc. Acestea vor fi finalizate cu mult înaintea încheierii construcţiei piramidei propriu-zise, iar lucrările la acestea vor avea loc mai ales în perioadele în care finanţarea proiectului este blocată.

– Atunci când lucrarea va fi finalizată în proporţie de 90%, va fi abandonată, din lipsă de fonduri. Preşedintele va insista pentru investiţiile în minerit, singurele care pot genera locuri de muncă, bunăstare etc. Se va pune problema demolării piramidei pentru a se putea exploata resursele de fier descoperite sub piramidă de către o companie canadiană. În cele din urmă se va renunţa la proiectul minier, după ce se va constata că acea ridicată concentraţie de fier nu este altceva decât un excavator uitat, îngropat în fundaţie.

– Un nou preşedinte, un nou guvern şi lucrarea reporneşte.Se optează pentru noi soluţii de construcţie, optându-se pentru BCA în locul blocurilor de piatră.

– Atunci când proiectul este finalizat în proporţie de 95%, preşedintele taie panglica inaugurală.

– O nouă panglică este tăiată de premier, la 96% şi de primar la 97%. Apoi lucrarea este din nou abandonată, din lipsă de fonduri.

-Lucrarea reporneşte, din nou. La 98 şi 99% finalizare au loc noi tăieri de panglici.

– În fine, la numai 79 de ani de la demararea construcţiei, piramida este gata. Toată presa internaţională vorbeşte despre acel cub construit de români. Românii insistă că e o piramidă, dar că arhitectul a încercat să abordeze piramida dintr-o nouă perspectivă. Autorităţile se laudă că acesta ar fi a doua piramidă ca mărime din lume.

– Un ungur, pe nume Rubik, le propune autorităţilor române vopsirea feţelor cubului în culori diferite. Autorităţile române insistă că este vorba de o piramidă şi acuză iredentismul maghiar.

– La câteva luni după ultima inaugurare, o aripă a piramidei se prăbuşeşte. Autorităţile române decid că era vorba, totuşi, de un cub, dedicat memoriei lui Nichita Stănescu, dar că au decis să păstreze supriza pentru acest moment.

– O anchetă dezvăluie că prăbuşirea acelei aripi a cubului a fost cauzată de săpăturile sub fundaţie, efectuate de câţiva romi, care încercau să recupereze fierul vechi de la excavatorul îngropat acolo.

– Un grup de cetăţeni, revoltaţi de lipsa locurilor de parcare, participă la un protest care degenerează. În urma protestului, cubul este vandalizat, numeroase blocuri de piatră şi BCA sunt desprinse din construcţie. Ceea ce rămâne seamănă extraordinar de mult cu o piramidă.

– Autorităţile decid demolarea „acelei orori care strică aspectul frumoasei noastre capitale”.