AcasăUncategorizedSă mai reformăm puţin

Să mai reformăm puţin

Politicianul român pare în permanenţă măcinat de întrebarea: „ce n-am futut noi încă?”. Acum, că tot avem guvern USL, era momentul să reapară tipul ăla pentru care am o deosebită simpatie (pe bază de şuturi în gură şi genunchi în dinţi), Nicolăescu. Să mai reformeze şi el puţin, cât se descarcă un film de pe net. Ăsta vrea eliminarea CASS. Chestia asta ar trebui să ne bucure, nu? Adică o să rămânem cu ceva mai mulţi bani din leafă, ceea ce ar trebui să fie mare motiv de fericire, nu?

Până acum, prin plata contribuţiei la Casa de asigurări de sănătate căpătai calitatea de asigurat şi, teoretic, aveai acces la servicii medicale fără a mai plăti ceva în plus. Asta în teorie, pentru că în practică plăteşti pe rupte – o ştiu din proprie experienţă. Până aici mai că i-ai da dreptate lui Nicolăescu. De ce să mai plăteşti contribuţia aia dacă ajuns prin spitalele româneşti oricum trebuie să începi şpăguiala, reţetele, în bună parte, le plăteşti din punga ta şi aşa mai departe? Dar asta e doar jumătate din poveste. Nicolăescu vrea să ne scutească de plata acelei contribuţii de 10 %, care ne conferea calitatea teoretică de asigurat şi accesul (tot teoretic) gratuit la servicii medicale. Şi vrea să o înlocuiască mintenaş cu o „taxă de solidaritate” ( taxă, da? s-a înţeles?. Adică se renunţă la o cotizaţie de vreo 10 % care, mă rog, oferea sau nu ceea ce promitea şi se introduce o taxă botezată „de solidaritate”, în schimbul căreia veţi primi complimente sau condoleanţe.  Solidaritate cu cine? Cu tămâia şi coliva.

Vestea bună e că nu rămâneţi, totuşi, neasiguraţi. Pentru că, prin acelaşi proiect, Nicolăescu o să vă pună să vă faceţi o asigurare privată. Asta e minunat. Pentru că – iar vorbesc din proprie experienţă- asigurările private costă. Costă! Costă bine! Şi mai au avantajul că atunci când ai nevoie de îngrijire medicală asiguratorii ăştia privaţi sunt extrem de fericiţi să te anunţe că poţi să faci rost de ea, pe punga ta. O spun tot din proprie şi amară experienţă. Treaba asiguratorului privat e să facă profit, nu să te scape pe tine de gâlci. Ăsta e şi motivul pentru care pretutindeni în lume tipul ăsta de asigurări au o aşa de bună reputaţie. Fireşte, nu mai punem la socoteală faptul că asiguratorul privat, înainte de a-ţi încheia o asigurare are pretenţia să fii tânăr şi să-i demonstrezi că eşti sănătos tun.

Ştiu, sistemul sanitar românesc e de coşmar. Ei, să vedeţi de acum coşmar.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. am trecut pe aici să las un link.
    cum nu sunt din sistem (-ul medical), nu cunosc alte articole referitoare la subiect, dar ce am citit în articolul d’lui Chirculescu m’a luminat într’o oarecare măsură. nu complet, dar e ceva de la care se poate porni o discuție.

  2. Stai, ca l-a pus cu botul pe labe Ponta. Iar pe Nicolaescu ala, un cretin arogant, l-as da afara din PNL, nicidecum sa-i mai ofer vreodata in viata lui vreun post de ministru.

  3. Ce-o propus Nicolăescu îi o aberaţie. Ca să nu-i zic tîmpenie. Îi drept că dai la bani cînd ajungi în spital, de te doare capu’, da’ dacă n-ai calitatea de „asigurat” nici nu se uită la tine. Mori ca un cîine… În calitate de „asigurat” mi-am plătit jumătate din cea de-a doua proteză. 2000 de euro. Prima proteză a fost o donaţie din partea statului German, „manopera” nu m-o costat nimic, ce-am plătit io în ’94 o fost „cazarea” în spital. 6800 de mărci, plus tranportul, că nu eram asigurat. Am fost tratat ca un paşă!
    La noi, după ce-am plătit jumatea de proteză am fost tratat…. Nu mai zic despre costurile pentru „manoperă” şi de cele pentru „trataţie”… Căcălau, Măria-ta! Mi-am plătit proteza integral, plus ciubucu’
    Banzai!

  4. „Treaba asiguratorului privat e să facă profit, nu să te scape pe tine de gâlci. Ăsta e şi motivul pentru care pretutindeni în lume tipul ăsta de asigurări au o aşa de bună reputaţie. Fireşte, nu mai punem la socoteală faptul că asiguratorul privat, înainte de a-ţi încheia o asigurare are pretenţia să fii tânăr şi să-i demonstrezi că eşti sănătos tun.”

    Aberatii pe campii hai saleadunam copi!!!

    Mey, treaba la patronu la magazin nui tot asa casa faca profit? Siatunci cum de il crezi cati pune in punga parizer si nu un caca mare, casa aiba profitu mai mare ca doara caca mare e mai ieftin de gasit pentru el decat parizer. Nu trebuie decat sa te uiti la cele bubuie mintea la numiti blogari da nudam nume casa lasi comentu. Cum zicea si Adam Mestesugaru acu fro cateva sute de ani nai tu nevoie de vrun bacan binevoitor casa mananci parizer. Bine ca el a zison engleza si mai pe lung ca nuse inventaze tuitar pe vremea aia.

    Si cealalta chestie e ca asiguratoru asta privat care vrea sasi faca profit daca e asa de mofturos ca nu asigura decat oameni sanatosi tun si tineri nu cumva nare sa aiba de cat cativa clienti? Adica fro zece? Care dacas asa de sanatosi nici macar no sa da doi lei pe asigurarea asta. Nu stiu cum e vazuta asta in Romania in zilele noastre dan alte tari mai civilizate lipsa de clienti si preturile mici tinde sa dauneze profitului.

  5. Daca imi este permisa o intrebare: de ce n-as prefera nimicul pe taxa de solidaritate celui pe CASS? Cel propus de onor. d. Nicolaescu ma costa mai putin, si tot nimic este. In ideea de mai sus, mie mi se pare o afacere buna sa platesc nimicul in varianta Nicolaescu, plus asigurare la privat (tot nimic, asa cum spuneti dvs.) la un tarif minimal. As fi in situatia de acum, plus un x% ramas prin buzunare. Hm?

    Pe mine nici asiguratorul-stat-mama-noastra-a-tuturor nu m-a scapat de gilci pe gratis. Niciodata. Si nu s-a fofilat in chichite contractuale, a fost mai pe sleau. Mi-a spus „tie nu, ca nu mai am pentru pensionari”. Deci unde e drepturile mele de asigurat, care le-am platit?? Eu platesc pentru drepturile MELE, nu pentru ale tuturor, si nu le am. Iaca…

    • Pentru că nimicul ăla, adică jumătate din cât plăteşti acum, vine la pachet cu asigurarea privată obligatorie, care te costă de te rupe şi care nu îţi foloseşte la nimic. Poate ar trebui să povestesc istoria mea cu un astfel de asigurator privat. (altfel firmă cu pretenţii!)

      • Says who? N-am auzit asta pe nici un canal, din cite stiu e doar la nivel de poveste, ca si propunerea lui Nicolaescu, care a generat astazi o referire la defuncta conventie democratica, si nu de bine, din partea providentialului domn Ponta. Care a mai scos citeva prostii pe goarna cit am fost eu plecat pe-afara. Istorii am si eu, ca (aproape) orice om, nu cred ca e locul sa ne „batem” in ele, nu e asta ideea.

        Imi place faza cu „Comentezi?” care apare aici in pagina. Ma face sa comentez si cind n-am ce, e ca o provocare, ma tenteaza si nu rezist… Si cum e o intrebare directa, merita un raspuns pe masura: da, comentez.

  6. MONICA MACOVEI INCERCA SA ACOPERE PRIN “VOCALIZE” RELATIA SA CU MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA- SI CU “TIGARETA II”.

    (RELATIA VIKTOR BOUT- TRAIAN BASESCU- TRAFIC DE ARMAMENT; continuare)

    Monica Macovei ar face bine sa-si tempereze vocalele “puseuri procuroristice” si sa-si foloseasca energia pentru a-si pune mental, in ordine, episoadele relatiei sale cu marea criminalitate organizata (de exemplu, parte a trocului tigari- armament) si momentele in care, dupa Operatiunea „Tigareta II”, facea vizite la sediul Grupului International de Protectie si Paza (GIPP)- aflat, in epoca, pe strada Turbinei nr. 21- cartierul Floreasca, Bucuresti.

    Monica Macovei ar trebui sa se abtina de la puseuri “procuroristice” si sa afle ca “zgomotul” nu distrage totdeauna atentia (sau, nu distrage atentia tuturor) de la implicarea celor carora vrea sa le acopere faptele penale de imensa gravitate (in cazul de fata, doreste sa distraga atentia de la Traian Basescu dar si de la diversi ofiteri- acoperiti sau nu- implicati in operatiuni de mare criminalitate transfrontaliera, de exemplu, in Operatiunea „Tigareta II”).

    Mult mai grav pentru Monica Macovei, in mod direct, este ca puseurile sale “procuroristice” foarte zgomotoase nu pot nici acoperi, nici distrage atentia de la legatura pe care a avut-o ea insasi, in 1998, cu Operatiunea “Tigareta II”.

    Inca de la inceput, Monica Macovei ar trebui invitata sa isi aminteasca, exact, ce cauta, in 1998, DUPA operatiunea Tigareta II, la sediul formei GIPP, din cartierul Floreasca?

    Daca Monica Macovei are indrazneala sa nege acele vizite din perioada mentionata- sau daca incearca sa “acopere” acest adevar prin noi puseuri procuroristice vocale- o anunt public ca exista persoane care au vazut-o si sunt dispuse sa depuna marturie in acest sens. Ca sa nu mai discutam de faptul ca „unele persoane” stiu- si sunt dispuse sa spuna- si ce se ascundea, de fapt, in spatele acelor „vizite intamplatoare si inocente” ale Monicai Macovei, la sediul GIPP, dupa Operatiunea „Tigareta II”

    La sediul (din epoca al) Grupului International de Protectie si Paza (GIPP)- apartinandu-i, formal, generalului Dumitru (Mitica) Iliescu- fusesera aduse, in secret, si descarcate cele 750 de baxuri de tigari “constatate lipsa” (dupa declansarea scandalului si a anchetei in Operatiunea “Tigareta II”) din totalul de 3000 de baxuri descarcate pe Otopeni militar, in noapte de 16/17 aprilie 1998 din avionul IL-76 care, apoi, fusese incarcat cu armament si care decolase catre zonele de conflict.

    Remember (pentru Monica Macovei):

    In 14 martie 1998, un anumit maior de la UM 0215 retinea la Eforie doua TIR-uri cu tigari sosite pe mare la Agigea si le preda sigilate Directiei Generale a Vamilor.
    Importatorul marfii era firma (SRI, acoperita) “Business Woman”.
    Proprietarul firmei (in acte) era sirianul Jamal al-Atm avandu-l ca partener pe Gheorghe Florica, fost sef al Garzii Financiare.
    Administatorul firmei si creierul contrabandei cu tigari era colonelul activ Gheorghe Dumitrescu, care il avea in legatura pe informatorul Al Atm.
    Avocat al firmei era Monica Macovei.

    In noaptea de 16/17 aprilie 1998, pe Otopeni militar a aterizat avionul IL-76, incarcat cu tigari. Tigarile au fost descarcate iar avionul, care a fost incarcat cu armament, a decolat catre zonele de conflict.
    Traficul armamentului catre zona de conflict era asigurat de Viktor Bout, iar incarcarea in siguranta a aeronavei, gararea, stationarea si decolarea au fost acoperite de Traian Basescu. Avionul IL-17 era operat de compania bulgareasca aflata, formal, sub conducerea lui Rumen Draganov (ofiter al serviciilor)- aflat in coordonarea lui Ioan Talpes, „extensie” GRU si ambasador la Sofia.

    Din cele 3000 de baxuri cu tigari existente initial (ca parte a trocului tigari- armament) si descaracate pe Otopeni militar au fost recuperate 2250.
    Restul de 750 baxuri au “disparut”- acestea reprezentand, de fapt, “partea” celor implicate in desfasurarea si incercarea de acoperire a episodului de trafic tigari- armament cunoscut ca Operatiunea “Tigareta II”.
    Intre beneficiari se numarau si cei care se ocupau de “legendarea” si acoperirea juridica a firmei Business Woman- avand-o ca avocat pe Monica M acovei.
    Iata legatura:
    La o saptamana dupa operatiunea Tigareta II, cand traficul a fost descoperit, tigarile apartinand firmei (acoperite a SRI) “Business Wiman”, al carei avocat era Monica Macovei, au fost scoase din depozitul Directiei Generale a Vamilor si transferate, in secret, intr-un depozit de langa Capitala de unde au fost introduce “in circuit”, prin asociere cu cele descarcate pe Otopeni militar, pentru a crea o diversiune menita a da impresia ca la Otopeni, in noaptea de 16/17 aprilie 1998, se desfasurase doar contrabanda cu tigari.
    Anchetarea trocului tigari- armament- incarcarea armelor in avionul garat in siguranta pe Otopeni militar si decolarea lui catre zonele de conflict- ar fi dus la depistarea implicarii unor ofiteri (acoperiti sau nu) ai serviciilor si direct la Traian Basescu (ministru al Transporturilor- cel care a garantat siguranta gararii, incarcarii si decolarii aeronavei pe si de pe Otopeni militar; TB era vechi colaborator al lui Viktor Bout – ex-ofiter GRU, traficant de armament, cel care a asigurat, si atunci, traficul armamentului catre zonele de conflict).

    Cele 750 de baxuri “lipsa” din incarcatura avionului IL-76 au ajuns, in nopatea de 16/17 aprilie 1998 la sediul (din epoca al) firmei GIPP- Grupul International de Protectie si Paza- apartinandu-i, formal, generalului Dumitru (Mitica) Iliescu, unde au fost descarcate. Sediul firmei GIPP (unde au ajuns, in noaptea respectiva, cele 750 de baxuri) se afla, repet, in cartierul Floreasca, strada Turbinei nr. 21 (sediul fiind intr-o casa inchiriata).

    Ulterior descarcarii celor 750 de baxuri, la sediul firmei GIPP din strada Turbinei nr. 21, sector 2 Bucuresti au aparut figuri interesante- printre care ofiteri SPP active, cu functii sau insarcinari importante – si Monica Macovei.

    Dupa ce scandalul Tigareta II a luat amploare, GIPP si-a mutat, discret, sediul. Initial a fost doar demontata firma metalica (avand insemnele si numele GIPP) aflata pe frontispiciul casei (motivandu-se ca ar fi fost daramata de o furtuna). Apoi, discret, au disparut si “locatarii” GIPP (si colaboratorii), inclusiv “obiectele” firmei. Sub aparenta mutarii (pentru care au fost folosite TIR-uri) au fost scoase din cladire si valorificate corespunzator si cele 750 de baxuri cu tigari provenind din Operatiunea „Tigareta II”.

    Ar fi interesant de aflat cat de “vocala” ar mai fi Monica Macovei, intru puseuri procuroristice, cand ar trebui sa isi justifice prezenta la firma GIPP- DUPA ce, la sediul mentionatei firme, fusesera descarcate, in secret, cele 750 de baxuri “gasite lipsa” in urma Operatiunii Tigareta II (trafic tigari- armament) desfasurata pe Otopeni militar in noaptea de 16/17 aprilie 1998.

  7. Moshule, o fi o tara off-topic (dar nu prea mult, cum ai sa recunosti si dumneata indata). Iaca aici link: http://www.antena3.ro/romania/orban-romania-risca-penalizari-de-40-000-euro-zi-pentru-intarzierea-legii-big-brother-167326.html

    Pe ala de acu’ vreo saptamana, unde individu’ se tanguia pe aceeasi tema, dar la pret mai mic, de 30.000, nu-l gasesc acu’ la repezeala, dar garantez ca a existat.

    Omu’ pare ca nu are alta grija decat sa adopte rapid Romania o lege prin care sa fie consacrata „ioropeneste” invazia intimitatii noastre. Brusc l-a apucat grija de pagube la buget.

    Germania o fi dat faliment pentru ca a blocat legea si urmeaza sa se judece cu Comisia pe tema asta?

    Asta ca sa nu mai vorbesc despre faptul ca ma ingretoseaza pana la limita puterilor de care dispun indispensabilii astia, pe care ii adopta orice guvernare cu joc de glezne si ciocu’ mic. Chiar nu se gasea prin PSD niciunu’ care sa treaca de secretare pe la Bruxelles?

    Poate unu’ nitel mai putin vandut, politruc si desantat decat asta?

  8. L-am auzit şi eu pe fostul ministru al boalei, dar am crezut că m-a bătut soarele în cap şi nu înţeleg bine ce zice. Acum pricep că, fie şi tu erai insolat, ca mine, şi am înţeles amândoi greşit, fie că pe Nicolăescu l-a lovit rău grindina de alaltăieri în căpuţ şi nu-şi revine.
    Sper din tot sufletul să fi fost somat, ameninţat să de un interviu şi neştiind ce să zică, a bălmăjit şi el nişte vorbe, ca să i se audă glasul pe micu ecran.

  9. Rabbi, iar avem păreri diferite. Unu, că nu înţeleg de unde dragostea asta mare de CASS, în condiţiile absenţei medicinii în România (poate doar „the devil you know…”)

    Doi, că ideea în sine nu e cu mult mai proastă decât ce e acum; poate chiar un pic mai bună, după mine. Şi mai aproape de realitate în tot cazul.

    Trei, că noi vorbim discuţii. Într-un scenariu precum cel al lui Nicolăescu ceea ce face sau desface întregul sistem este componenţa pachetului minimal de servicii. Până nu-l ştim, n-avem de fapt ce analiza.

    În Marea Britanie NHS-ul este sub asalt din exact aceleaşi motive ca şi sistemul nostru: risipă de bani, servicii sub aşteptări, corupţie, liste de aşteptare. Funcţionează mai bine decât ce-avem noi, adevărat, dar asta nu pentru că sistemul în sine ar fi mai bun ci pentru că alte sisteme auxiliare (presă, justiţie, control) funcţionează mai bine decât la noi.

    Că asiguratorii privaţi au şi ei păcatele lor… oho, şi-ncă câte! Dar eu mă-ntreb ce-i mai bine: un sistem corupt în care plătesc de mă rup pe sub mână sau un sistem scump în care plătesc de mă rup pe factură.

    Să mor io dacă ştiu ce să răspund!

  10. Dl .Nicolaescu este un profesionist desavarsit cu idei in materie medicala de bun simt si perfect folosibile in special cand tipul este economist.Saracul, tot ce se chinuie este sa ceara ca indiferent daca este asigurat sau nu oameni saraci sa poata fi ajutati.,cu atat mai mult cu cat constitutia cere ca medicina sa fie apanajul tuturor cetatenilor.Taxa asta sa fie la toata lumea care are venituri pentru a ajuta pe cel in nevoie,culmea e ca este o teorie folosita in Cehia si Spania si nu este „liberala”ci se apropie de social democratie.Cine nu intelege, toata lumea se simte inclinata sa faca ce spunea umoristul-Ce dai ma cu var!!!!.
    si nici Dl Ponta care habar nu are de sistemul medical o face la fel ca e grozav de mintos.Ce a gresit DL.Nicolaescu e ca teoria lui este mai ermetica pentru populatie decat poezia lui Ion Barbu.Ce-l mai tare o sa rad cand USL-ul ,o sa fie de acord cu aceste teorii,pentruca sunt ca o manuse pentru PSD.Daca un tip nu-ti e simpatic s-ar putea ca preopinentul sa aiba dreptate 100%,si nu e precaut sa te arunci „dur”pana cand nu esti sigur ca esti inteles bine.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...