Un ameţit, lider de sindicat prin învăţământ, se dă indignat de „tratamentul la care sunt supuşi sportivii de performanţă la bacalaureat”. Zevzecul socoteşte că e „o crimă să le ceri acestor copii, care fac sport de performanţă, se pregătesc în acest sens, să aibă rezultate şi la matematică, fizică, limba română. Acest bacalaureat e o crimă!”. Năzbâtia asta am tot auzit-o ca pe lambada. Acum s-a aprins capsa aşa că o comentăm.
În primul rând, nimeni nu le cere „celor care fac sport de performanţă” să „aibă rezultate şi la matematică, etc.”. Absolut nimeni nu le cere asta. Tot ce li se cere este să pună mâna pe carte, dacă vor diplomă de bac. Dacă nu, nu.
În al doilea rând, sintagma asta, „sport de performanţă”, nu cumva vi se pare deplasată atunci când vorbim despre sportul românesc de azi? Cu excepţia câtorva copii ( îi poţi număra pe degetele de la mâini) de la gimnastică, despre care performanţă e vorba, monşer?
Cred că lucrurile ar trebui tratate separat, pentru că aşa e sănătos. Bacalaureatul este examenul care testează exact cunoştinţele de matematică, fizică, limbă română etc. Pentru asta se dă o diplomă. Rostul ei să ateste existenţa unei anume educaţii. O obţin cei care au aşa ceva. Dacă tu ai ales să dai cu piciorul în beşic, fiind convins că aşa o să faci repede rost de maşini bengoase şi gagici, să fii sănătos. Succes şi bulan în crampon! Dar asta n-are nicio legătură cu bacul. Bacul are treabă cu şcoala. Punct.
Pentru performanţele sportive ( atunci când acestea există) sportivul respectiv primeşte medalii, bani ( inclusiv de la stat), glorie etc. Acolo nu i se cere să ştie teorema lui Pitagora, nici să pună cratima unde trebuie. Aşa cum acei copii care au ales să se ţină de şcoală, nu au pretenţia să participe la competiţiile sportive şi acolo să fie trataţi preferenţial, e firesc ca şi dincoace lucrurile să funcţioneze la fel. Altfel, de ce să nu-i lăsăm şi pe tocilari să alerge suta de metri la olimpiadă şi să stabilim din capul locului că le scădem 8 secunde din timpul realizat, că nu s-au pregătit, fiind ocupaţi cu şcoala. E aceeaşi logică. Să vezi atunci recordmeni mondiali rahitici şi ochelarişti!
Tipul ăsta de gândire, la care mă refer, e frecvent întâlnit. Există în societatea noastră o inflaţie de diplome fără acoperire. Pentru că diploma de bac e un drept dobândit la naştere, iar orice alta diplomă se cumpără. Uite aşa am ajuns să fim sufocaţi de enorma revărsare de cretini cu diplome. Când unul care e lider de sindicat în învăţământ vine şi promovează un astfel de mesaj, „de la fiecare după posibilităţi”, e clar că pretenţiile pe care le are Băsescu de la şcoala românească, tâmpiţi şi ospătari, sunt maximale.
LOL! Cine-a scos pe goarna asa o enormitate?
Nistor.
eu când am văzut-o pe una dintre „sportive” vociferând la Bacău, mi-a lăsat impresia că era veriga lipsă între maimuţe şi oameni!!!! Plus că acum iese la iveală că numai vreo 100 de sportivi trebuiau să dea bac-ul şi acolo la pomană au apărut încă vreo 500!!!!!
Nu sint zdraveni cei care debiteaza asa ceva !!. Sau sint produsul unei scolii care produce timpiti si cauta sa se perpetueze !!.
Totuşi mon şer, ne extaziem frenetic în faţa modelului american, aşa-i, au ba ? Ş-acolo, taman asta se-ntâmplă … da’ bine-nţeles că şi voi aveţi dreptul vostru la orice opinie şi io mă voi bate pentru asta 😀
Te rog nu-i include pe toti in acel” ne” de la extaziati;nici in cei frenetici nici in cei mai temperati !
Colegul meu de liceu, Mugurel Mintici, juca handbal la naţionala de tineret a României. Şi el cam două trei săptămîni pe trimestru dădea pe la şcoală. În rest, cantonamente, deplasări, cîştiga şi bani. Avea o geantă cu echipamentul şi una cu cărţi. Eu eram a unşpea şi el ultimul an. Venea de pe la campionatele lui şi-mi povestea cum e-n Germania. Îi zIceam să nu mai viseze de-alea, că-i strică mintea. La picapul lui i-am descoperit pe Dvorak, Ceaikovski, Smetana şi nu mai zic, să nu mă dau mare. Bine, ascultam şi Beatles, Sincron, Creedence, Phoenix, Atomic Rooster, Adamo, ce ştiţi voi. Şi, cît învăţam amîndoi, furam cîte un Salem mentolat din ţigările lui tatsu, care le primea de la o fostă iubită care fugise-n America.
( Dacă-mi permiteţi, continuare pe http://varanus-varanus.blogspot.com)
Vai,cata dreptate ai ! Am descoperit recent blogul si din cat am reusit sa citesc pana acum constat ca-mi redai gandurile; este f. relaxant caci uneori ma banuiesc ca raman in urma vremurilor…
Pai, baaaaai, astia de azi, sportivii lu’cucu, numai eu stiu cate note proaste si cate absente am primit numai pentru ca-mi reprezentam scoala pe ici pe colo…
Eheeeei, daca era pe vremea noastra…pe vremea mea, nici sa intre in sala de sport, nu aveau voie, cu stiinta pe care o au acum.
Pe Nistor îl cam ia valul. Am auzit şi io aberaţia aia. Io la afirmatia: „Există în societatea noastră o inflaţie de diplome fără acoperire.” vreau să spun ceva.
Am avut ocazia să lucrez într-o instituţie de stat. Acolo toţi au diplome universitare. 90% îs bătuţi în cap de-a dreptul! Culmea-i că au impresia că diploma aia cumpărată de la aprozar le dă automat şi competenţe. Te doare capu’! Mă bucur că mi-am dat demisia.
Nevastă-mea-i complexată că n-are diplomă. Pentru aia conduce o echipă. Şi asta de vreo 4 ani. „Decît” că la o multinaţională. Din întîmplare firma cu cel mai mare capital străin din Sibiu.
Banzai!
Mare dreptate ai, prietene…
Dar de la un imbecil ca Nistor, ma asteptam la asa ceva…
Declaratia sre insa si un usor caracter politic, invidia ca educatia este condusa de un alt sindicat decit al sau…
chiar sunt curios câți dintre cititorii blogului se ”extaziază” in fața ”modelului” american. Poate facem un sondaj.
Ca principiu, absolut de acord cu dumneata, maestre. Ce ma deranjeaza e gandirea asta intoarsa cu capul in jos. Daca vrem sa avem diplome care sa insemne ceva (respectiv certificari acordate intr-un sistem de evaluare in care putem avea incredere), trebuie sa incepem prin a face sistemul ala capabil de a produce intai calitatea si abia pe urma de a o certifica. Nu vad, in acest context, pentru care motiv cei care fac sau incearca sa faca ceva pozitiv cu viata lor, dedicandu-si timpul sportului de orice fel (dincolo de reusita lor competitionala), ar trebui sa fie dezavantajati comparativ cu celelalte loaze, care prefera sa piarda timpul in fata pc-ului sau pe maidanele patriei. Pentru ca, atata vreme cat tot sistemul e o farsa (ceea ce stim cu siguranta ca e), nu inteleg de ce ne legam taman de actul final, acela in care, in aceeasi piesa de teatru, toata lumea primeste bucata de hartie pe care scrie „Diploma”. Si de ce, daca tot e sa nedreptatim pe cineva in privinta actului final, aceia sa fie taman cei care, dupa cum ziceam mai sus, incearca totusi sa faca ceva cu viata lor, spre comparatie cu ceilalti colegi de generatie.
Nu văd în ce constă nedreptatea, monşer. Li se cere fix ce li se cere şi celorlalte loaze; repet, e vorba de şcoală nu de dat în minge. Altfel, de ce să nu mergem mai departe cu ideea? Şi, ca să nu-i neîndreptăţim pe cei neantrenaţi, la meciurile de box, de exemplu, să aibă şi nea Sile voie în ring cu ranga, că el nu s-a antrenat.
Ministrul educatii face un cadou pre-decembrist sindicatelor: cotizatia sindicala trecuta direct pe statul de plata la profesorilor. Dl. Liviu Pop e prea tinar ca sa fi „beneficiat” de aceasta obligativitate pe vremuri. Eu unul am zis mersi sa fiu eliberat de ea, si de altele asemenea, in decembrie ’89. Am stat prea mult in tara asta, nu?