Am fost întotdeauna convins că dacă o să existe un echivalent românesc pentru Dune, musai o să fie cu ţigani. Surorile alea Bene Gesserit nu-s mai breze ca vrăjitoarele Gesica, Merecedesa si Lambada. Iar Paulică Atreidu a fost şi ăla copil minune. Nu văd ce m-ar putea împiedica să merg mai departe cu analogiile tâmpite, dar oricât de mult aş întinde coarda, tot nu m-aş fi gândit că, într-un Dune adaptat specificului local, mirodenia ar fi usturoiul.
Groparu nu e zdravăn la cap. Punct. Cu asta puteam încheia articolul, că nu mai era nimic de adăugat. Dar merită să insist puţin cu explicaţiile. Omul a vrut să facă un film. N-a auzit că de chestiile astea se ocupă doar specialiştii, frecaţi prin festivaluri, subvenţionaţi de stat şi şcoliţi în arta de a plictisi încă de la generic. N-a auzit nici că o asemenea întreprindere cere multe parale, nici că filmele, mai cu seamă româneşti, trebuie să fie plicticoase, să conţină minimum un avort şi o babă dizidentă. Şi dacă n-a auzit de niciuna de chestiile astea, s-a apucat de făcut filmul.
Mai întâi a scris scenariul. Aşa cum l-a dus capul pe el. Pe urmă a făcut planul de afaceri, studiu de fezabilitate, a participat la licitaţii, a făcut rost de invitaţii la festivaluri din străinatate… ba nu, astea sunt din alt film. Deci revin. Pe urmă a făcut pe dracu’ în patru şi a făcut rost de parale şi echipă de filmare. Şi s-a apucat de treabă. Pur şi simplu. Fără să se înjure cu nimeni de la Ministerul Culturii sau Centrul Naţional al Cinematografiei. Asta e tot. Şi da, filmul o să se numească „Usturoi” şi are şi blog. Poftim tupeu!
Nu pot să vă povestesc prea multe despre film pentru că nu l-am văzut. Şi nici măcar forţele oculte care, desigur, mă plătesc ca să îl înjur pe Băsescu, să destabilizez România şi să instaurez dominaţia iudeo-masonico-satanico-metalisto-vegetariano-miserupistă pe planetă, nici măcar ăia nu au cum să mă ajute să pot vedea filmul înainte ca el să fie făcut. Aşa că nu pot să vă povestesc despre film mai mult decât povestesc deja căpiaţii implicaţi în proiect, pe blogul despre care v-am pomenit.
Pot în schimb să vă povestesc cum am aflat despre film, din ultima discuţie (telefonică) avută cu Groparele.
-Gropare, ce faci, bre?
– Film!
– Hă?
-Hă, ce?
-Film ce?
-Hă?
-Mă îngâni?
– Trebuie?
-Te-am întrebat ce faci!
-Ţi-am zis, Ticule, film!
– Eşti beat!
– Nu încă!
-Păi cum?
– Uite aşa!
-Ce film, mă?
-Am scris eu un scenariu. Am vrut să fac un film, Ticule. Şi l-am scris. Ştii stilul Groparu, aşa că…
– Ce film, mă?
-Usturoi! Aşa o să se numească!
-Pe dracu!
– Nu, Ticule. Usturoi!
– Cu ce e?
– Cu ţigani!
– Hai sictir! Ai luat-o pe urmele lu’ Sârbu! Te finanţează MediaPro?
– Nu, Ticule. Mi-am făcut rost de finanţare, m-am descurcat singur şi de…
– Cu ţigani, mă?
– Da.
– Usturoi, mă?
-Da, Ticule!
– Nu vin să-l văd. M-am săturat de ţigani.
– Nu e ce crezi tu. O să-ţi placă.
– N-o să-mi placă dacă e cu ţigani. Şi usturoi.
– Ba o să-ţi placă.
– Poate o să le placă ălora de la Cannes.
– Nu, Ticule, că ăsta nu e făcut pentru aşa ceva. E divertisment curat. Vrem să facem un film la care să râzi. Fără pretenţii. E un film cu ţigani, dar fără ţigănie. Ascultă-mă pe mine, o să-ţi placă.
-Nu eşti normal!
– Mulţam, Ticule!
– Usturoi, hă?
-Da.
Asta e. Vă promit că fac rost de două bilete la premieră, başca o funie de usturoi, pentru cel care vine cu cel mai adecvat comentariu.
Dupa nume, ma asteptam la un film cu vampiri.
Și eu încerc să intuiesc legătura dintre usturoi și țigani: e de furat? e bun la mahmureală? după ce-l manânci mai vorbești doar la telefon cu interlocutorul?.
Btw Groparu mâncase la ora aceea ceva…. usturoi? 🙂
Dune cu tigani??? Blasfemie!!! :)))
Curat blasfemie, coane! Nu mi-ar fi trăznit niciodată prin cap că cineva ar putea asocia usturoiul (chit că unii „zice” că are proprietăţi geriatrice, ca ginsengu’ ) cu mirodenia, pe fremeni cu ţiganii şi pe surorile Bene Geserit cu Mercedesele şi Lambadele. Huooo 😆
Banzai!
Că Groparu nu-i normal… O axiomă trebuie demonstrată???
O să am la ce să mă uit „mai pe sară”, că filmele de pe ProTv mă plictisează.
Cum n-am comentat nici la articolul despre Cristi, ma abtin si acum. Oops! Am comentat. 😀
Colosală ideea şi în mod cert mirodenia se va fi descoperit a fi „romănul”, păi în lipsa acesteia (a mirodeniei, care va să zică) se duce naibii tot principul elevator al cunoaşterii de după … după dulap, par egzampl.
Ce sa-i faci cand istoria face sa se puna in contact cele doua neamuri imense ,tracii si indienii.Ce-l putin tiganii se vede clar de unde purced ,ca e destul sa ai idea proasta sa urmaresti un film indian.”Groparu”e simpatic si are umor.Ar fi culmea sa faca un film bun.
Pai, ce putea sa faca un gropar , Stapanul Harletului ? Sa sape dupa usturoi, evident.
Multamim frumos, rabi! Speram sa nu ne vampireasca prea tare tenebrele intunericului de-amu inainte.
pe ce site pot vedea si eu filmul?? nu gasesc nicaieri si doresc mult sa-l vad!