Na-na-na

M-am săturat de suspendeală. Unde te întorci numai peste suspendologi dai. Din ambele specii: dasuspendologi şi nususpendologi. Nususpendologii se cred mai cu moţ, că ei au trei butoane la telefon: pipi, caca, bani de la buget. Şi fac mişto de dasuspendologi numindu-i „suspendaci”. Iar dasuspensologii îi numesc şi ei pe ăştia, cu drag şi dulceaţă în glas: atârnaci. Eu m-am cam săturat de rahatul ăsta. O să merg pe 29, fut o ştampilă, pa şi la gară. De ce frâul iepei trebuie să-mi omor eu ficaţii din cauza jigodiei ăsteia de băsexu?

Pe urmă sunt tolomacienii, prudenţi, cujetători şi extrem de circumspecţi. Dotaţi cu polonicul logicii îşi pun şi pun întrebări profunde, de genul: da’ PSD-ul o fi mai bun? Da’ Antonescu nu e şi el de caca? Mari înţelepţi! Atât de înţelepţi încât n-au văzut nimic din ce s-a întâmplat în ultimii opt ani ( mă refer la tâmpiţii oneşti, nu la ăia proptiţi la oala cu ciorbă bugetară). Atât de înţelepţi că n-au priceput încă ce se votează pe 29 iulie, adicătelea şutarea în cur a derbedeului şi nu înscăunarea în veac a lu’ Antonescu.

România arată azi de parcă aproape toţi s-ar fi împărţit în două mulţimi, aşezate faţă în faţă, aliniate, şi s-ar pişa unii pe ceilalţi. Şi câţiva zăpăciţi îşi imaginează că şuvoiul călduţ şi gălbior, care s-a format între cele două găşti, ar putea valorificat cu o hidrocentrală. Sau pişocentrală.

Dar m-am săturat şi nu mai am chef să scriu despre asta. M-am săturat până peste ochi de discreţia lui Antonescu. De aplaudacii care au impresia că dacă îl detest pe băsexu am trecută în buletin obligaţia de a deveni propagandistul ăstorlalţi.  M-am săturat şi nu mai am chef să scriu despre asta. „Bagă cu na-na-na, ca la folk” îmi spunea tovarăşul Răcanu, pe vremea liceului, când mă făceam că nu ştiu versurile cântecelor tâmpite, de la tâmpitele serbări şcolare. Na-na-na-na-suspendare-na-na-na-băsexu-na-na!