AcasăOy-oy!Titanice, Titanice, cum n-ai...

Titanice, Titanice, cum n-ai avut tu noroc!

Traian Băsescu susţine, într-un interviu, că Titanicul nu s-ar fi scufundat dacă ar fi fost comandat de către el! Le rezolvase pe toate gospodarul, grija Titanicului îi mai rămăsese. Îmi e greu să-mi dau seama prin ce tip de apreciere a ajuns minunatul de la „să trăiţi bine!” la Titanic, dar asta nici nu are foarte mare importanţă. E exact genul de declaraţie care îl descrie pe suspendat. Doar Alambic, piciul de şase ani al lui Valjean, prieten de-al lui nea Stere, mai are ieşiri din astea. Ca mai toate realizările lui Băsescu şi aceasta supravieţuieşte doar în imaginar, atârnată de improbabilul „dacă”.

Omul, e limpede, are un marcat complex mesianic. După ce – în năzăririle lui- a salvat România de toate relele posibile – născute tot în năzăririle lui- , aducând-o la halul de civilizaţie şi prosperitate pe care îl putem lesne contempla, acum a constatat că există şi alte chestiuni majore care reclamă atenţia lui divină. De-un paregzamplu Titanicul. Se ocupă STS-ul să găsească o maşină a timpului cu girofar. Pe urmă, sigur, le rezolvă el pe toate. Salvează Constantinopolul din faţa lui Mahomed II, descoperă America mai devreme cu 30 de ani şi uite aşa noul continent îi va purta numele (deduceţi singur cum se va numi!), evită cel de-al doilea război mondial călătorind în 1933 când îl ia pe Hitler la o partidă de băute, îl bagă sub masă şi-l face de rahat. Merge la un şpriţ cu Nostradamus şi-i vinde câteva ponturi, îi face o vizită lui Galilei şi-l anunţă că eun trădător vândut ruşilor, îl caută pe Shakespeare, la The Globe, şi-i citeşte celebrele stihuri despre „bravul om prietenos”. După aceea mai dă câteva ture cu maşina timpului, cu care ocazie îi dă lui Da Vinci poza cu Udrea, să picteze şi el ceva mişto, o bunăciune, nu pe distrusa aia de Mona Lisa, care are faţă de pesedistă, ba merge şi la primii cronicari români şi îi pune să scrie de câte o sută de ori: succes, succesuri. În cele din urmă, decide să taie corupţia de la rădăcină, aşa că îi ia locul lui Adam în Grădina Edenului. Şi rezolvă şi acolo problema. O deznoadă cu bătaia pe Eva şi din labagiul de şarpe face poşete pentru duduie. Pe urmă îl dă jos pe Ăl de Sus, că era un reprezentant al vechiului regim, şi se pune pe el preşedinte în Eden.

Revenind la povestea cu Titanicul, cred că de data asta sunt tentat să-i dau dreptate lui Băsescu. Foarte probabil, dacă el ar fi comandat Titanicul, atunci măgăoaia n-ar fi ajuns să se mai izbească de iceberg. Iată de ce:

– folosind reţeta cunoscută de la Anvers, înainte de lansare, ar fi băgat vaporul în şantier, pentru reparaţii;

– lucrările de reparaţii ar fi fost contractate cu firma lui Căşuneanu, aşa că ar fi durat o veşnicie, ar fi costat mai multe averi, iar la recepţie s-ar fi constatat că sunt necesare lucrări suplimentare, aşa că s-ar fi contractat noi lucrări etc.

-ar fi adus-o pe Anca Boagiu să rezilieze contractul cu Căşuneanu şi ar fi încheiat un nou contract, tot cu Căşuneanu, la o valoare aproape dublă;

– când, în cele din urmă, reparaţiile ar fi fost aproape gata, ar fi dat foc celorlalte vapoare din port, aşa că nava ar fi fost reţinută pentru anchetă;

– la încheierea anchetei ar fi concediat echipajul -pentru probleme cu mapa profesională-, aducând în loc oameni de încredere ca: EBA- ofiţer de transmisiuni, Boc- ofiţer politic ( vechile năravuri), MRU- şef mecanic, Lăzăroiu -navigaţie, etc. Apoi ar fi constatat că nava are nevoie de îmbunătăţiri aşa că i-ar fi încredinţat Elenei Udrea sarcina de a contracta construcţia de piscine, săli de sport şi achiziţia de pantofi cu toc. Contractele, desigur, i-ar fi fost atribuite tot lui Căşuneanu şi mai departe ştim ce s-ar întâmpla;

– într-un târziu s-ar constata că nava suferă de „uzură morală” aşa că s-ar fi încheiat un contract de „exploatare şi modernizare” cu firma Klaveness, din republica (sic!) Norvegiană, reuşindu-se asocierea în cadrul Petroklav. Şi gata!

Săptămâna viitoare vorbim despre Hâncu ( alt zdruncinat!) şi ligheanul de prevenire a cutremurelor. Programul de astăzi v-a fost oferit de Spitalul nr.9, Institutul de marină şi boli de nervi şi Administraţia prezidenţială suspendată.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. De voi fi la ananghie
    C-asa-mi bate ochiu’ mie,
    Voi pleca un an pe mare,
    De chiaun,in departare…

    Sa simt valuri cum se sparg,
    Pescarusi pe-al meu catarg..

    N-oi mai fi lovit de criza,
    Doar de whiski si de briza…

    Sa privesc ploaia de stele
    Si sa-ngan glumele mele..
    Timp de rime ,berechet,
    Elena,muza-mi din chept…

    De n-oi mai avea ce bea,
    S-o termena-n plm-ea,
    Trec sorbu’ pa alalalta,
    Pa cocartz si pa mahaha .. pufoaica..

  2. Greseala a facut-o mamitica lui Basescu ca trebuia facut in primele 3 luni(fetale) facut Amiral la canal.Romania i-ar fi fost vesnic recunoscatoare.

  3. Are dreptate Chiorul… Titanicul nu s-ar mai fi ciocnit de aisberg pentru că toată gheața ar fi fost deja folosită la vizichiul comandantului Traian

    PS Totuși, dacă chiorul salva titanicul, ar fi fost și un lucru bun, poate nu-l vedeam facut vedetă pe fătălăul ăla de leo al caprei

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

- A word from our sponsors -

De citit

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...