Lumea pe pipăite

Prieteni,

Încercaţi lucrul acesta: închideţi ochii, atingeţi monitorul computerului cu degetele şi încercaţi să citiţi.

Nu aţi reuşit, nu? Acum închipuiţi-vă că pentru o vreme va trebui să rămâneţi astfel şi să căutaţi lumea pe pipăite. Vă trec fiori? Rămâneţi cu ochii închişi. Rugaţi pe cineva să vă citească mai departe.

Dacă s-ar întâmpla să nu mai puteţi deschide ochii niciodată, ce aţi simţi atunci când glasul acela răguşit şi cald cântă:”I see trees of green… What a wonderful world…”? Dacă în jurul vostru totul s-ar preface, deodată, în beznă, aţi începe să vă rugaţi pentru o minune, nu e aşa? Şi aţi striga pe dinlăuntru. Cu cât mai adânc întunericul, cu atât mai îndurerat strigătul. Iar dacă nu aţi găsi niciun dumnezeu care să vă audă, v-aţi întoarce către semeni, şoptind, aproape ruşinaţi pentru păcatul de a cere ajutor.

Niciun copil nu ar trebui lăsat în întuneric.

Acum deschideţi ochii. Pentru că îi aveţi. Şi citiţi. Pentru că puteţi. Şi mai puteţi face ceva. O minune. Puteţi, cu foarte mică strădanie, da lumină unui copil.

Am primit un mesaj de la o mămică, mama unei fetiţe de opt ani, Leontina Nicoleta. Şi vă rog dimpreună cu mămica Leontinei să rămâneţi cu ochii deschişi. Şi cu sufletul asemeni. Pentru că puteţi, prieteni. Leontina suferă de „retinopatie de prematuritate” şi există şansa de a fi operată în străinătate. Iar noi putem ajuta, aşa cum am făcut-o şi în alte dăţi.

Citiţi aici, vă rog, povestea Leontinei. Şi nu vă sfiiţi să scăpăraţi fărâma voastră de lumină, dacă puteţi. Vă rog, prieteni. Vă rog. Aşa cum am să-i rog şi pe alţii care ştiu că pot ajuta. Nu o cunosc pe Leontina, nu-i cunosc părinţii, dar vă făgăduiesc că atunci când ne va putea privi am să o caut şi am să o rog să vă răsplătească pe toţi cu un zâmbet.

Cabral, prietene, ştiu că niciodată nu rămâi indiferent când e vorba de micuţi. Patrick, ştiu că e de ajuns să îţi dau de ştire . Arhi, prietene, tăticul de serviciu. Şi voi, prieteni, toţi ceilalţi. Aşa cum de Înviere vă daţi unul altuia lumină,  vă puteţi da acum unul altuia de ştire şi puteţi aduce lumina acolo unde s-a lăsat întunericul. Puteţi.

E tot ce vă rog, prieteni.