Bun venit!

Ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat. De azi, blogul pe care l-aţi citit de atâţia ani s-a mutat în casă nouă. Aceasta e noua adresă, dacă mai era nevoie să o spun, la care ne găsim de azi înainte. Aşa că faceţi, vă rog, cuvenitele modificări în blogroll, reader sau prin semnele de carte.

Noul site e un proiect în lucru, aşa ca vor mai apărea modificări, ajustări, bibileli. Veţi observa că au dispărut pagini vechi, care nu-şi mai avea rostul, dar au apărut pagini noi, care cu timpul sper să vă stârnească interesul. O noutate care merită subliniată e pagina numită „Comunitate”, care vă este în întregime dedicată. Cu ocazia asta ne luăm rămas de la vechiul logo, pe care i-l datoram prietenului Ciupico şi ne obşinuim cu cel nou, pe care tot lui Ciupi i-l datorez.

Trebuie să-i mulţumesc în mod special lui Arhi! Fără el, mutarea asta nu s-ar fi întâmplat. Şi nu e doar unul din stereotipurile acelea pe care le auziţi mereu repetate! Arhi mi-a făcut, practic, cadou găzduirea şi tot ce înseamnă mutarea în casa asta nouă.

Nu ştiu ce se mai spune la început de drum nou, aşa că vă mulţumesc pentru anii în care mi-aţi fost alături şi vă spun BUN VENIT pe nou site.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

32 Comments

  1. Eu ma leg sentimental de vechiul format si greu ma obisnuiesc dar varsta e de vina.Si cand Adi Hadean si-a schimbat formatul am suferit si m-a tem ca si acum am pareri de rau.Daca-ti place tie imi place si mie draga Rabbi.sanatate ,noroc si toate cele bune.

  2. Ce pot sa zic, decat spor la mutat, aranjari si bibileli:))!
    Sa o stapanesti ca si pana acum!

    PS.Regret doar loggo-ul, cu care ma obisnuisem , dar orice invat are si dezvat:)

  3. Vai de capul meu ,sa nu ma spui din cauza virstei cred ce era mai vechi era mai bun ,da ce sa faci ma obisnuiesc si ogarul sa invatat cu mere padurete !!. 🙂

  4. Casa copilăriei nu se uită niciodată!
    Mie mi-au plăcut cei 4 ani și jumătate la bojdeuca MoMo. Le voi păstra o amintire frumoasă.
    Cum văd că s-a mutat și Nea Stere, cu siguranță îmi va plăcea și aici.:)
    Mulțumiri pentru porți deschise și ospitalitate!

  5. Bine te-am regăsit, prietene Mordechai
    Felicitări pentru această vilă nouă, s-o stăpânești sănătos
    O să-mi fie și mie dor de vechiul logo, dar m-oi obișnui și cu cel nou 🙂
    Te pupă Arsulici

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....