AcasăConsum deci existTop 5 deodorante bărbăteşti

Top 5 deodorante bărbăteşti

Genul ăsta de articole reprezintă ceva nou pentru blogul meu. I-am şi dedicat o pagină separată (Consum, deci exist). Mi s-a întâmplat nu o dată să caut un produs/serviciu şi să îmi fie greu să decid. Atunci apelez la Google şi văd ce au spus alţii, mai înainte, despre acel produs. Uneori asta mă ajută, alteori ba. Aşa că pot, la rându-mi, scrie opinia mea de consumator, sperând că le va fi unora de folos, la un moment dat. Subliniez: opinia de consumator, nu de specialist. Ăsta e clenciul! Şi cred că asta contează.

Sigur, tipul ăsta de „cronici” poate părea frivol, dar uneori avem nevoie şi de aşa ceva.

 

Deodorantul, cred că e limpede, e un articol de igienă personală şi nu are nicio legătură cu cochetăria. Un simplu drum cu autobuzul sau o înghesuială la metrou, pe temperaturile de acum, ar trebui să marcheze această evidenţă.

Personal prefer deodorantul, în locul anti-perspirantului. Dacă nu depui o muncă fizică deosebită şi ai o igienă corectă, chiar şi pe temperaturile de acum deodorantul ar trebui să te scutească de cârdul de muşte. Evit, atât cât se poate, anti-perspirantul şi pentru că acei compuşi ai aluminiului, folosiţi la fabricarea anti-perspirantelor, nu-mi par chiar cel mai sănătos lucru.

Fireşte, la alegerea unui deodorant primul lucru de care ţii seama e mirosul. Nu vrei să înlocuieşti mirosul de sudoare dospită cu ceva la fel de greţos. Nici nu-ţi doreşti să miroşi ca o grădină de petunii. Ideal ar fi ca mirosul să fie „de curat”, cât mai discret. Eficienţa este la fel de importantă. Un deodorant care te lasă baltă după doar două ceasuri nu te ajută cu nimic. În egală măsură, un anti-perspirant care îţi promite 48 sau 72 de ore de siguranţă ar trebui să te îndemne la prudenţă.

Ca să n-o mai lungesc, într-un top personal, cam astea ar fi produsele cu care m-am înţeles cel mai bine.

5) Mennen  stick

Există una dintre versiuni cu un miros ok, care îmi convine, cea numită „Vert”. Nici cea numită „Musk” nu e rea. Necazul e că după câteva ore mirosul se pierde, stratul protector se transformă într-o pastă care bălteşte la subţiori.

4) Old spice – Kilimanjaro

Old Spice e deja o instituţie de tradiţie. Sigur, există discuţia că produsul ar fi „low end”, necostisitor. Cum fiţa e un criteriu de care nu ţin seama, n-am această problemă. Banalele deo-stick-uri de la Old Spice ascund în spate o tehnologie cât se poate de sofisticată, iar cobinaţiile de uleiuri volatile folosite în elaborarea parfumurilor sunt, de cele mai multe ori, spectaculoase. Kilimanjaro e un astfel de produs. Pe scurt miroase aşa cum aş vrea să miroasă un deodorant. Singurul neajuns ar fi persistenţa mai scăzută decât a celor produse Old Spice.

3) Right Guard Extreme

Imposibil de găsit pe la noi. L-am folosit într-o vreme şi îşi face treaba. Mirosul e foarte intens la început, dar se domoleşte rapid, intrând în parametri. Eficient, nu încarcă, nu dă senzaţia aia neplăcută de baltă la subţiori.

2) Old Spice – Original

E deodorantul de care nu mă lipsesc de ceva vreme.  Mirosul e interesant, proaspăt, curat, îndeajuns de persistent, făra a fi supărător de intens.

1) Mitchum

Din nou, imposibil de găsit la noi. Este probabil gama cu care m-am înţeles cel mai bine, de-a lungul timpului. Extraordinar de eficient, miros echilibrat, plăcut, în nota aceea „de curat” despre care vorbeam. Aceeaşi senzaţie de curat şi la aplicare. Are un efect de lungă durată.

 

Sigur, nu e deloc indicat să amesteci mirosurile. Aşa că e de preferat să alegi apa de cologne, deodorantul şi after-shave-ul din aceeaşi gamă. Am încercat să respect mereu această regulă. Necazul e că deodorantele „de firmă”, deşi au un parfum mai elaborat, mai sofisticat, sunt extrem de ineficiente, mai ales la 40 de grade. Lucru verificat pe CK, Hermes, Armani, Burberry şi alte branduri. Între igienă şi fiţă o să o aleg mereu pe prima.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

19 Comments

  1. si eu votez cu Old Spice, destul de greau de gasit uneori, dar sunt pentru OS Original. referitor la cele de fite (mai mari sau mai mici – true, sunt bune doar pentru primavara/toamna)

    referitor la review-urile on-line – Atentie, multeee sunt manarite… inclusiv de oameni din interiorul firmelor de productie/distrbutie, care au tot interesul sa umple netul de opinii favorabile. Un articol documentat pe aceasta tema (mafia review-urilor online) se gaseste pe site-ul chip.ro

    • Ştiu, am constatat asta. Tocmai de asta am să încerc, aici, altceva. Că e cronică de restaurant sau cârcoteală despre deodorante. Adică simplu, fără ifose de specialist, ca un consumator şi atât.

  2. Bineinteles ca intre igiena si fita o alegem pe prima.
    Eu am nevoie si de antiperspirant, asa ca folosesc un stick Rexona Men Cobalt si un deodorant spray Adidas Dynamic Pulse. Primul e aproape inodor si extrem de eficient, al doilea are un descret parfum de proaspat. After-shave – acum Hattric Classic. Cum nu e nevoie sa ma barbieresc zilnic, uneori, cand e cazul, folosesc o apa de cologne de la Versace – Eau Fraiche. Bine asta e preferata mea, am mai multe…

  3. Bre, daca-i zis doar barbatesti, vezi ce putini se baga? 🙂 Daca ziceai si femei era plin aici! Ah, ce-as vrea sa zic si io dar daca-s doar barbatesti zic pas. 😀

  4. Pentru Old Spice sunt si eu. Ma intelegeam bine si cu Mennen Musk, dar nu pot sa dau de el la noi in romunica. Old Spice Original mi se pare extrem de functional, dar, recent am dat de Old Spice Noir, care imi place mai mult.
    Ma astept, insa, ca odata ce incepe sa se produca Old Spice in Romania, sa se duca dracului si marca asta, deocamdata avem doar importat (de la unguri, bulgari sau rusi).

  5. Ca femeie, tot ” Old Spice” apreciez la barbatul de langa mine. Ca om de marketing, realizez ce pierde providerul de Old Spice in Romania pentru ca nu-i gasesti usor produsele…Deci avem „di tăti” : brand awareness, demand creat, numa’ produsul lipseste…

    V

  6. De ceva vreme folosesc si eu oldspice. Dintre toate, OS Original cred ca e cel mai bun. Miros ok, persistent, din cate am vazut pana acum nu pateaza (albeste). Am folosit o gama larga de deo stick-uri; pana acum asta e cel mai ok.
    Sper doar sa fie si compozitia pe masura, mai exact nu foarte tare daunatoare organismului.
    Pe parte de EDT am ramas placut impresionat de STR8 Musk.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...