AcasăRabbi ziceUn vibrator pentru politica...

Un vibrator pentru politica externă, vă rog

Prin veacul XIX, pe la sfârşit, cucoanele mergeau la doctor să primească tratament contra isteriei. Isterie nu însemna neapărat că doamnele cu pricina spărgeau inventarul ori că zbierau ca apucatele, ci doar că erau, de cele mai multe ori, mai nevricoase.  În cele mai multe cazuri, nici măcar nevricoase, doar nefutute. Pentru că tratamentul despre care era vorba, epuizant pentru medicii curanţi, consta în stimularea cu pricepere a păsăricii pacientei. Prin păsărică înţelegând fix pizdă, cu toate acareturile, că nu ne-o fi lovit tocmai acum pudoarea. Fac precizarea asta pentru a nu-i induce în eroare pe iubitorii de animale, care şi-ar putea imagina că stăteau duduile la coadă, la domnu’ doctor, cu coliviile în braţe. Asta e istoria. De ce era nevoie de medic specializat pentru chestia asta, în vreme ce bărbaţii o lăbăreau empiric, nu am înţeles.

O frecţie de genul ăsta ne-a fost livrată sistematic de la suspendarea lui Traian Băsescu. Adică noi, popor isteric, trebuia să ne descărcăm auzind că Germania îl susţine pe Băsescu, Europa e de partea lui. Nţ, tati! Nu e aşa. Mai întâi pentru că dacă se ajunge să discutăm despre „partea lui”, pe un mal, şi vreo şapte de milioane de oameni, pe celălalt, Europa poate să-şi mute capitala la Tripoli, dacă l-ar susţine pe ăsta. Pe urmă nici nu e corect că Germania, Europa (sau mai ştiu eu cine) l-ar susţine pe Băsescu.

Angela Merkel, din interese particulare, într-o atitudine nu tocmai respectabilă, şi-a arătat sprijinul pentru Traian Băsescu. Repet, Angela Merkel, nu Germania. Pentru că nu toată politica Germaniei e controlată de creştin-democraţi, ba mai mult, nu toţi creştin-democraţii au reverii mistice la vederea doamnei Merkel.  Madam Merkel ar avea dificultăţi majore, în faţa electoratului german, dacă ar fi pusă în situaţia de a explica sprijinul pe care i l-a acordat unuia precum Traian Băsescu. Dar asta s-ar întâmpla doar dacă ar fi îndeplinite două condiţii: a) pe nemţi să înceapă să-i doară în cur de România; b) presa germană să înceapă să vorbească, pe larg, şi fără menajamente despre România lui Băsescu ( cam cum s-a discutat despre Libia, mutatis mutandis, la vremea respectivă). Pentru ca presa germană să se mişte, ar fi trebuit ca cineva de la Bucureşti să îi stârnească interesul. Chestie la care useliştii nu se prea pricep.

Tot astfel, nu se poate spune că Europa „îl sprijină” pe Băsescu doar pentru că Baroso s-a arătat binevoitor cu zurbagiul. De fapt, dacă cei de la USL aveau ceva glagorie şi măcar un testicul, Baroso putea fi uşor pus cu botul pe labe. N-am să insist pe subiect. Oricum, Baroso nu e Europa.

În privinţa SUA, treaba e şi mai limpede. Obama e vârât în propria campanie electorală, iar departamentul de stat oricum a fost de capul lui, în actuala administraţie. Există interese de afaceri majore care, se consideră, ar fi periclitate de schimbarea lui Băsescu. Cum, în privinţa unor state ca România, politica externă a SUA se aliniază unor astfel de interese, fireşte, apare şi o anume susţinere pentru Băsescu.

Până acum, în raporturile cu Vestul, politicienii de la noi au avut o atitudine de hiper-obedienţă, de un servilism scârbos, acceptând cu uşurinţă să lucreze împotriva intereselor naţionale, dacă asta le garanta puţină pace cu Vestul, dacă nu sprijin. Dacă a existat ceva care mi-a plăcut la interimatul lui Antonescu ( dincolo de multele lucruri care mi-au displăcut) a fost disponibilitatea evidentă pe care a arătat-o pentru schimbarea acestei stări de lucruri. Fără a aluneca în anti-americanism sau anti-europenism isteric, Antonescu a dat dovadă de o anume fermitate, în repetate rânduri, îndrăznind să spună lucruri care până acum erau de nepronunţat. Şi tocmai pentru că până acum păreau de nepronunţat, luările sale de poziţie pot părea imprudente.

Dacă ceea ce mi s-a părut că văd la Antonescu se confirmă şi devinde o linie coerentă de conduită, atunci, pentru mine, Antonescu e votabil ca viitor preşedinte. O nouă linie în politica externă e necesară. Fără istericale, dar cu fermitate, trebuie să începem odată să impunem, în relaţia cu Vestul, o politică de parteneriat şi să renunţăm la veşnica plecăciune, la tremurul de animal speriat. E complicat şi nu lipsit de riscuri, dar altă cale nu e.

Pentru „medicii curanţi” ai veacului XIX, lucrurile s-au schimbat dramatic atunci când cineva a inventat vibratorul. Şi pentru doamnele cu probleme.

 

 

 

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

7 Comments

  1. Cred ca „suportul” este de fapt aranjat de agentii de influenta ai SIE/MAI. Mai pe clar, serviciili sint cele cu legaturi, legaturi tinute pe bani grei. Si daca Pontacu stia ca serviciili l-au facut pe Bashina Voda domn de trei ori („alegeri” + una bucata suspendare), Pontacu ar fi trebuit sa inceapa cutatzenia cu sefii de servicii si cu cei de la CCR *inainte* de referendum.

  2. Mordechai ce secolul XIX la noi clasa politica a rezolvat problema cu ~2000 de ani inainte .De atunci cind au invatat sa se comporte ca „vitelul la poarta noua” ,la poarta imperiului Roman ,la poarta imperiului Otoman ,la poarta imperiului Austro-Ungar ,la poarta imperiului Rus si sovietic ,la poartaa celui de al 3-lea Reich .Acum au devenit mai nehalit vitelul nostru politic suge de la titele a doua masa ,de la poarta Marelui Linurici si de la poarta lui UE .Dar mereu uita politruci nostrii ca astea au o crestere si o descrestere a spus unu domnul Dimitrie Cantemir .Se pare ca Licuriciul si UE sint in descrestere de o vreme incoace si ca sunt in crestere uni cu ochi mici ar trebuii sa schimbe poarta cu una noua .Sa se straduiasca o domni aiurea prin lume ca si pina acum noi pulimea o sa fim acasa mereu !!.

  3. Mordechai ce secolul XIX la noi clasa politica a rezolvat problema cu ~2000 de ani inainte .De atunci cind au invatat sa se comporte ca „vitelul la poarta noua” ,la poarta imperiului Roman ,la poarta imperiului Otoman ,la poarta imperiului Austro-Ungar ,la poarta imperiului Rus si sovietic ,la poarta celui de al 3-lea Reich .Acum au devenit mai nehalit vitelul nostru politic suge de la titele a doua masa ,de la poarta Marelui Linurici si de la poarta lui UE .Dar mereu uita politruci nostrii ca astea au o crestere si o descrestere a spus unu domnul Dimitrie Cantemir .Se pare ca Licuriciul si UE sint in descrestere de o vreme incoace si ca sunt in crestere uni cu ochi mici ar trebuii sa schimbe poarta cu una noua .Sa se straduiasca o domni aiurea prin lume ca si pina acum noi pulimea o sa fim acasa mereu !!.

  4. Da de fapt si Merkel si Barosso ala au vorbit in nume propriu. Si departamentul de stat tot pe persoana fizica a glasuit.
    Si nici pomeneala de isterie in discursurile lui Antonescu. Ce Vadim nu tinea si el discursuri la fel?

    E clar prezidentiabil asta micu, aaa, Antonescu. Ce, nu e corect ca americanii si europenii sunt dusmanii poporului roman si ai celor 7,4 milioane de voturi impotriva lui Basescu?

    La noi e singura democratie autentica, americanii si barosso si merkel (cu toate mici mah ca sunt dusmanii poporului) sunt agenti ai serviciilor imperialiste care calca in picioare demnitatea poporului si a cetatenilor Romaniei!

    PS: dar daca am trimite noi un instrument din ala pentru baetei „isterici” la domnu presedinte al Senatului nu crezi ca am trai mai bine?

    • Monşer, dacă te-a supărat aşa de tare Antonescu, după doar o lună de năuceală, imaginează-ţi cum suntem noi după 8 ani de porcării băsiste.

      • Si de ce te/ va mai agitati ?

        E ca la fotbal: aia din teren joaca pe bani, aia din tribune urla sa sustina echipa favorita.
        La finalul zilei, unu din teren pleaca cu banii, toti din tribune cu rosu in gat, burta goala, si buzunarele asijderea.

        De ce simti nevoia sa-l inlocuiesti pe X cu Y cand amandoi te pun sa alegi de fapt cine o sa te fure ?
        Sau trebuie sa alegi cui ii dai „taxa de protectie” in urmatorii 4 ani ?

  5. Poti face diferenta intre un politician care vorbeste si gandeste normal,si cu un badaran incult si scolat la scoala la istoria scurta pentru activisti idioti si care fac politica si geopolitica la „birt” cu alti deveniti oameni de stat, de la furat si bisnita,vama,granit,si altele la conducerea unui stat.Un lingator de faina de pe jos in Cismigiu la un cap intr-o mutra de negustor.Un TIR-ist naval la presedentie,un marlan care injura ca un birjar un mincinos care dupa 5 minute se „intoarce” dupa ce s-a jurat ca o s-o faca.Un las nenorocit care isi bate joc de popor si crede ca nu o sa aiba soarta lui Ceausescu.Basescu nu este presedintele meu ci a „Serviciilor”,CCR-ului,DNA,Procuratura Generala ,CSM,si toate institutiile pe care a reusit sa le cumpere.dar ticalosul sa nu uite ca le-a cumparat din banii nostrii,si va raspunde cu varf si indesat.N-a facut nici o afacere cu toate ca l-au sprijinit altii ca el.Si ei vor avea aceeasi soarta.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...