AcasăPtiuVremea şuturilor în cur

Vremea şuturilor în cur

Nu mă număr printre cei care le reproşează useliştilor că ieri n-au prelungit recitalul de boicot şi cântece tradiţionale, din cadrul festivalului naţional „ba pe-a mă-tii!”. Îi înţeleg pe cei care s-au simţit dezamăgiţi sau trădaţi ieri, dar nu acolo s-a pierdut mozoleala. Am auzit mai mulţi dezamăgiţi care spuneau ieri că se simt înşelaţi de cei de la USL, că acum useliştii sunt cei care batjocoresc cele 7,4 milioane de voturi. Îi înţeleg, dar cred că e greşit.

Ieri nu mai era nimic de făcut, boicotul nu mai schimba nimic, lungirea cârnatului nu mai avea niciun rost. Era şi o chestie de coerenţă: le reproşezi pedelicilor boicotarea referendumului, dar la rândul tău te refugiezi în aceeaşi formă de manifestare, fără însă a avea speranţa că mai poţi obţine ceva. Ce sens mai avea? Adică n-ai fost în stare să organizezi eficient un referendum pe care să-l câştigi, dar vrei să demonstrezi că poţi, în schimb, face o gălăgie teribilă?

Reproşul care le poate fi adus şi trebuie să le fie făcut celor de la USL este altul: că au promis un lucru pe care nu au fost în stare să-l livreze. Au ieşit din opoziţie prematur, grăbindu-se sa intre la guvernare, în condiţiile în care puteau conta doar pe o majoritate de conjunctură în Parlament şi realizau că nu pot avea controlul instrumentelor de forţă. Au precipitat prosteşte lucrurile şi au forţat o prematură suspendare a lui Băsescu, făra a avea vreun control a ceea ce va urma. Toata pripeala înlocuirii preşedinţilor camerelor, a aducerii grăbite a lui Antonescu la şefia Senatului, de unde să poată fi apoi trimis într-un interimat inutil şi contraproductiv la Cotroceni, a fost maximum de instrumentaţie pentru USL. Dupa aceea nu au mai reuşit să controleze jocul nicio secundă, pe niciun palier. N-au controlat regulile de desfăşurare a referendumului, n-au controlat cifrele necesare validării, n-au putut contracara boicotul băsist, n-au putut mişca nimic la CCR. Când după alegerile locale atrăgeam atenţia că prezenţa lui Rus la ministerul de interne ridică multe probleme, cei de la PSD mi-au sărit la beregată. La doar câteva săptămâni, aceiași pesedişti săreau ca arşi, zbierând despre trădarea lui Rus, apoi despre trădarea Aspaziei. Şi tot aşa.

Aventura suspendării s-a încheiat. Şi trebuie să o spunem: s-a încheiat rău nu pentru că Băsescu a jucat mai bine ( mizeriile cu anchetele parchetului, CCR şi celelalte nu pot fi, totuşi, omise), ci pentru că cei de la USL s-au purtat ca nişte ageamii. Nu au anticipat nicicum presiunea din afară şi nu au avut niciun instrument cu care să o contracareze. Solidaritatea socialiştilor europeni n-a existat ( poate îmi explică Ponta de ce va trebui să votez cu PSD, membru al socialiştilor europeni, la viitoarele europarlamentare!).

USL a demonstrat că poate confecţiona banere, şepci şi tricouri pentru galerie, că poate mobiliza galeria, că poate inventa scandări şi cântece simpatice la galerie, dar nu e în stare să câştige meciuri. Şi, tare mă tem că la alegerile din toamnă vor fi mari probleme. Nu cred că USL poate strânge semnificativ peste 50 de procente. De fapt scorul pe care îl anticipez pentru USL e undeva între 45 şi 50 de procente. Mă tem că, după alegeri, Băsescu îl va desemna drept premier pe MRU, în fruntea unei coaliţii alcătuite din PDL, PPDD şi UDMR. Iar în condiţiile în care USL va reuşi să depăşească 50% cu unu, două procente, Băsescu nu va avea nicio problemă să racoleze masa necesară dintre trădătorii de la USL. Sunt deja destui foşti pedelişti infiltraţi acolo tocmai cu acest scop, iar exemplul Ioan Rus demonstrează cât se poate conta şi pe vechii pesedişti.

Oricât de supăraţi am fi acum, ar fi o greşeală să nu-i tragem de urechi pe cei cu adevărat responsabili, adică pe cei de la USL. Băsiştii şi-au făcut treaba lor, doar nu ne aşteptam să stea ca răţuştele, ţintă. Şi dacă nu vrem ca în toamnă să nu usture şi mai tare, tot pe useliştii trebuie să-i ţinem în şuturi, poate s-or dezmetici. Alegerile nu se pot câştiga în talk show-uri. Şi, cinstit să fiu, de ce aş vota cu USL în toamnă? Ca să-l văd pe Corlăţean ministru de externe? Pe Zgonea şef la cameră? Cei de la USL mai au câteva luni de guvernare-demo şi ar face bine sa scoată cea mai bună echipă la înaintare, altfel e jale. Şi mai ales trebuie să îşi primeneasca serios listele electorale, să le cureţe de traseişti şi tot felul de personaje dubioase, altfel văicărelile post-coitum, de tipul „ne-a trădat Rus” nu mai folosesc nimănui.

Singurul lucru de care nu mai au nevoie liderii USL acum e mângâiatul pe creştet şi susţinerea necondiţionată. Lăudacii, aplaudacii şi susţinătorii fanatici le-au făcut mult bine şi uite unde s-a ajuns. Acum e momentul şuturilor în cur, poate s-o mai dezmetici careva, până nu e prea târziu.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

16 Comments

  1. Citeva luni de guvernare, eu cred ca esti optimist. In momentul imediat urmator plecarii deputatilor si senatorilor USL, cistigatori in alegerile locale, din parlament, guvernul Ponta cade cu larga colaborare a UNPR si a UDMR.Si atunci sa te tii distractie.

  2. Absolut de acord cu tine. Am însă o (mare) nedumerire: care ar fi, în viziunea ta, “cea mai bună echipă” de scos “la înaintare”, a PSD, de pildă. Că pari a fi convins că există pe undeva, dar e ţinută în rezervă. Mă tem că Zgonea şi Corlăţean sunt piese grele din punctul lor de vedere…

  3. „ar face bine sa scoată cea mai bună echipă la înaintare, altfel e jale.”
    si daca aceasta e cea mai buna echipa pe care o au? nu de alta, dar nu-s in stare sa vad niste rezerve mai rasarite. tu vezi?

      • da, am vazut pe cine vezi. esti asa naiv? crezi ca calin are vreo sansa sa fie promovat de un partid condus de crin? sefie de grup parlamentar e tot ce poate obtine. iar dmp si athanasiu sunt sperantele tale? pe athanasiu unde il pui, la industrii sau la educatie, ca omul se pricepe la multe?
        oricum, eu stau si ma intreb de ce nu-si doreste crin un post pe la externe. da impresia ca se pricepe.

  4. Rabbi, una dintre intrebarile mele uzuale in astfel de momente (ca sunt cazaturi in cur si la nivel personal) este „what next?” Adicatelea: ce-am invatat de aici ca sa facem mai bine al’data?

    Ei bine, sunt pesimist ca cineva din USL isi poate pune macar intrebarea, nemite sa si raspunda la ea (si ma stii cum sunt, pe partea politica). Resurse umane au, slava Domnului (spre deosebire de ceilalti – ca nu mai stiu cum se numeste gasca basista – care au multe resurse non-umane si cam atat). Sunt ei capabili sa le si puna la lucru?

    Stii ce ma oftica cel mai tare? Ca habarnistii astia, cu osebire liberalii, ar putea mobiliza o groaza de resurse gratuite. Numai eu stiu vreo 10 – 15 profesionisti in domeniile lor care si-ar aloca niste ore de munca voluntara in fiecare saptamana, numai sa-i intrebe cineva. Eu insumi m-am oferit sa fac ce stiu. Gratis.

    Raspuns? Nada. Cand or iesi din orbire mi-e sa nu fie prea tarziu. Nu pentru ei. Pentru noi.

    • Monşer, evident că, dacă s-ar dori, resursele ar putea fi rapid găsite. Competenţe se mai găsesc, profesionişti încă există, chiar dacă nu ar trebui căutaţi doar prin burdihanul partidelor. Doar că nimeni nu pare interesat de asta. E deja o chestie cu care ne-am obişnuit să vedem promovate tot felul de piţipoance, dobitoci cu tătici bine aşezaţi sau băieţii buni, tembeli, dar prieteni cu cine trebuie.

  5. Daca usl-ul a fost o coalitie anti base, daca a esuat, eu nu mai vad coabitarea dintre psd si pnl. Daca pnl-ul nu iese singura la alegeri, eu nu am cu cine vota. Oricum psd-istii i-au tradat…

  6. văz că te gândeşti numai la miniştrii. Pot să deduc că intră şi primul dintre ei în aceeaşi categorie? Pentru că cineva ar trebui să îşi asume răspunderea. Şi e firesc să fie Ponta, chiar dacă nu ar fi vina lui. Dar e! Că guvernul el şi l-a făcut, cel puţin pe partea de PSD. Toţi cioflingarii din guvern sunt oamenii lui, aduşi de el sau acceptaţi de el. Are mai mulţi fini şi naşi în guvern decât avea cretinul de la Cotroceni. Şi ciumafaua aia de voia s-o pună iniţial la învăţământ, şi Rus şi… ce s-o mai lungim. Incompetenţa de azi a guvernului e marca Ponta. Presupunând că el ar fi un om capabil, ceea ce nu prea m-am convins, dacă nu ştie să-şi aleagă echipa, nu-i foloseşte la nimic. Prima calitate a unui lider trebuie să fie selecţia echipei, altfel e un luzăr. De aia se practică, pe aiurea, nu la noi, să îşi dea demisia şeful când greşesc subordonaţii: pentru că e în primul rând vina lui, că i-a ales sau păstrat, şi de-abia după aia vina dobitocului care a greşit nemijlocit.

  7. Rabbi, dupa cum bine stim, in orice zona exista drepturi si obligatii, deci si in politica. Prin politica pe care au promis ca o vor promova, firesc ar fi ca liderii USl sa isi asume aceasta greseala tactica, greseala ce a avut ca efect inca o naruire a asteptarilor. Nu stiu de ce, insa nu vad o asemena asumare. iar asta este trist…

  8. E deja prea tarziu, nu mai conteaza. Votam USL nu de drag. Ideea era ca sunt antibasisti. Ei bine nu sunt. Nu acuz atat blatul cat o autogonflare ca sa nu zic altfel. Mai merge dracul la vot ! In iarna nu exista alternative. Vine iarna cum ar veni.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...