AcasăOy-oy!Scuze să fie

Scuze să fie

Prezent la sindrofia Camerei de comerţ româno-germane, Victor Ponta a simţit nevoia să-i mai ceară nişte scuze Angela Merkel. Socotind pe bumbii degetelor, nu e rău că omu’ ştie să zică „pardon” când râgâie la masă, dar la tura asta, recunosc, n-am priceput ideea.

Fireşte că avem nevoie de relaţii măcar normale cu Bruxelles-ul, cu Germania. Dar pentru ce scuze? În timpul campaniei pentru referendum, că ne place sau nu, madam Merkel şi-a vârât nasul unde nu-i fierbe oala, susţinându-şi făţiş ( şi nu tocmai onest) pe Băsescu. De partea cealaltă au existat multe milioane de oameni care îl voiau suspendat pe Băsescu. Vrând-nevrând, madam Merkel s-a aşezat împotriva acestor milioane de oameni, iar acum Ponta îi cere scuze.

Victor Ponta ştie că viitorul lui politic se anunţă complicat; prin cancelariile europene, din varii motive, e privit cu foarte puţină simpatie. Ori asta încearcă acum, să-şi salveze viitorul politic, sărutând cu osârdie papucul. Poate unii vor încerca să citească atitudinea lui Ponta în altă cheie, identificând rudimente de diplomaţie, spirit conciliant etc. Nici vorbă, e obedienţă şi atât.

Renunţarea la suveranitate este conceptul cheie pentru marii sforari ai politicii globale. Băsescu a devenit suportabil pentru ei, a primit sprijinul lor (atunci când s-a pus problema demiterii) pentru că nu a încetat nicio clipă să-şi manifeste obedienţa şi acordul pentru tot ceea ce ţine de cedarea suveranităţii naţionale, ba mergând şi mai departe, supralicitând. Ponta pare să fi înţeles regula jocului şi încearcă, la rându-i, să convingă că e la fel de capabil de asta, că o eventuală schimbare a puterii nu va primejdui interesele celor despre care vorbim, dar pe care nu-i numim. A mai rămas un mic fleac care încurcă socotelile: 7, 4 milioane de români, de care se desparte acum Ponta, cerându-i scuze Angelei Merkel.

Relaţiile din interiorul Europei nu pot funcţiona cu răsteli, bâzdâci şi uşi trântite. Dar nici nu mai e de admis ca, în numele bunelor relaţii, interesele românilor să fie în permanentă sacrificate, fie că e vorba de interese politice, economice sau de altă natură. Nu ştiu dacă tipul ăsta de atitutinde va face bine carierei politice a domnului Ponta. Mă îndoiesc că la Berlin sau Bruxelles va fi privit cu mai multă bunăvoinţă. În ochii românilor sigur nu va da bine. Dar mesajul către marii sforari a fost trimis: Ponta poate fi şi mai obedient decât Băsescu.

Solidaritatea socialiştilor europeni nu a existat. Ponta a fost lăsat pe cont propriu, iar acum încearcă să îşi rezolve viitorul în politică. Ceea ce am a-i imputa nu e că şi-a cerut scuze doamnei Merkel, dacă datora scuze, ci felul în care a făcut-o. Sigur, soarta României nu mai e de multă vreme decisă de români, dar e totuşi complicat să le mai ceri o dată votul românilor cărora tocmai le-ai spus că sunt tâmpiţi, pentru că te-au urmat, în ciuda multelor şi gravelor prostii pe care le-ai făcut.

 

 

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Au mai ramas francezi fara tara cind ii dadea politetea pe dinafara cu un neamt ,englezi si ei in fundul gol din aceleasi motive noroc de rusi si americani ca au dres busiocul ,au uitat .Atunci au inceput cu sfisierea Romaniei in doua si nici acum nu sunt departe ,le aduc aminte insa nemtilor ca a fost nevoie de in import masiv de turci cca 2 milioane ca sa regleze libidoul nemtoaicelor si sa regleze reproducerea dupa razboi .Musulmanii insa prin grija lui Hitler au fost declarati rasa ariana asa ca sau inteles la alisvelis !!

  2. Da, nici nu stiu de ce ne mai agitam ca fasolea pe arac; de mult nici un popor nu isi mai hotaraste singur soarta. In ceea ce ne ne priveste pe noi, romanii, cred ca ultimul semn de viata pe care l-am dat a fost la 1 decembrie 1918. De atunci incoace… carne de tun si piata de desfacere. Imi vine sa imi fac o tara mica-mica, numai a mea.

  3. Scuzele d-lui prim ministru ajuta Romania, cam cat o frectie la un picior de lemn. D-na Merkel a sarit in apararea Curtii Constitutionale a Romaniei, in semn de mare obedienta fata de o curte constitutionala, nu de alta, dar la ea acasa, d-na merkel are o mare problema cu propria sa curte, care acuza Cancelaria si pe Cancelar, ca au dispus fel de fel de masuri, depasindu-si atributiile, cam ca d-l Basescu. Era o lovitura cu manta, data de d-na Merkel, pentru urechile curtii sale. Iar d-l Ponta a facut o temenea inutila, chiar si numai pentru faptul ca d-na Merkel, ca orice femeie asujnsa la menopauza, nu iarta si nu va ierta faptul ca un mucea ( ca varsta) si un necunoscut ( ca politician) dintr-o tara( cu capitala nedefinita uneori), nu a poctnit din calcaie si nu a strigat Heil!

  4. Din pacate nu putem toti s-o luam la fuga pt. a scapa de umilinta la care suntem condamnati in calitate de cetateni ai acestei tari!In ultimele zile mai multe tari si-au anuntat inghetarea pregatirilor de adoptare a euro pe termen nelimitat considerand ca trecerea ar fi un dezastru pt. economiile lor!Apare Lazea(BNR) care spune ca Romania isi pastreaza termenul propus(2015)si ca asa e cel mai bine pt. noi!Alesii ne-au facut sclavii aeuropei!

  5. Stimabilul a procedat ca un veritabil arbitru roman de fotbal. Da-i aiurea penalti In prima repriza pentru gazde si apoi mai pui de unul mai stupid in prelungiri pentru oaspeti ca asa e in fotbal pe Dambovita. Unul cu plus pentru Acasa si altul cu minus iti pun coronita.
    Si si-au dat, dar dupa inteligenta, inca o repriza cu crin la butoniera si nu in glastra din Cotroceni. Ca doar capul lor sec le-a stat de-a curmezisul.

  6. Da-o dracului de obedienta.Logic Ponta este Prim Ministru Romaniei nu a UE si a PPE.Ce i-a facut UE fascistului ala din Austria?!.Romanii trebuie sa-l aleaga pe Ponta nu Merkel fie ea de trei ori blestemata.Sa fie politicos si gata ,nu cu pupatul condurului.N-o vad bine pe Merkel anul viitor ca vad ca pierde la alegeri de landuri unul dupa altul si in fieful ei.Boala romanului care nu-i capabil sa fie drept si mandru.Rusine!!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...