AcasăOy-oy!Vouă cine vă cântă...

Vouă cine vă cântă pe telefon?

Intru în supermarket. Doi bretonaţi, echipaţi sub-standard, îşi bâţâie membrele, în dreptul raftului cu promoţie la berea la sticle de 2L, ascultând la telefonul mobil o minunăţie de manea. Duşmani, bani, valoare, tot tacâmul. La raftul cu cafea sună telefonul unei dudui, la vreo 30-35 de ani, genul „aş fi piţi, dar mi-e lene”. Celine Dion se vaită de mila ălora de pe Titanic. La detergenţi, o cucoană cu toate aparenţele respectabilităţii le răspunde celor de la Boney M.

Cât mă mai scurg printre rafturi, apuc să prizez puţin din a cincea de Beethoven, de la soneria unui domn de vârsta mea, ochelarist în bermude. O duduie mai înţepată răspunde la Bon Jovi, iar picii de la dulciuri la ceva neindentificabil, dar supărător de contemporan. O altă cucoană cotrobăie prin poşeta unde scârţâie o vioară, iar casieriţa îi răspunde şi ea lui Salam.

Prin parcare, până la maşină, mai apuc să ascult un nechezat de cal, vocea lui Garcea, altă manea şi un saxofon.

Cândva muzica însemna ceva, era emoţie livrată pe vinil, acum înseamnă, tot mai mult, nervi polifonici. Mă aflam în librărie când o damă, care studia opera lui Pleşu, a început să zbiere în telefon după ce a strigat Costi Ioniţă la ea. Şi tare m-am bucurat că ai mei flăcăi de la Marillon sunt puşi pe silenţios.

Vouă cine vă cântă la telefon?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

29 Comments

  1. Mie nu-mi suna nici cum. Pentru apeluri o am pe una care geme intr-un super orgasm. Cind e nevasta-mea, intra melodia aia din The Godfather. Cind e Reminderul ca sa dau indexul la gaze, intra Smiley cu „am bani de dat” si daca e ceasul pt dimineata, cind tre’ sa ma duc sa-mi fac datoria de sclav ca sa platesc salariile si spagile „amaritilor de bugetari si pensionari de lux de la CCR”, intra JEAN FRANCOIS MAURICE cu 28° à l’ombre ( Monaco): http://bit.ly/RKyWkK

  2. Am un cântec studențesc, de acum vreo două secole, „Die Gedanke sind Frei”…
    Conservator cum tind să devin, nu m-a interesat, încă, vreo modificare în acest sens …
    Adaptând povestea lui Nichita, despre nasturele primit de la soldatul german căruia i-a dat un coltuc de pâine, o păstrez până o pierd …

  3. Guns’n Roses (Paradise City) + Iron Maiden (Two Minutes to Midnight) + Deep Blue Smth (Breakfast at Tiffany’s) + Zeppelin (Black Dog) si, la desteptator, Tears for Fears (Shout).
    Nu sunt cantece intregi. Mi-am facut niste bucle reprezentative de 5-10 secunde.

  4. Complicat Sandman zici, Rabbi… Pai ia de vezi ce-am avut pana sa revin la simplitatea lu’ ring-ring: general – niste jazz, cafe-concert si „War for Territory” (Sepultura); alarma – „You Shook Me All Night Long” (AC/DC) sau „We Will Rise” (Arch Enemy); personalizare amanta – „Hungarian Dance No. 5” (Brahms); personalizare fosta consoarta – „Vine Politia!” (Verdikt); personalizare producator cretin – „Uncle Fucker” (de pe coloana sonora South Park) etc. etc. etc. 😀

  5. Eram la o inmormantare. Preotul evlavios incepuse spiciul” Intristata familie si jalnici ascultatori..” Apoi, telefonul din revereanda noua, a inceput sa sune. Canta Dumitru Farcas la taragot! A fost un ras general. Telefonul meu, sopteste suav, cu vocea blonda din reclama de pampers:”You have a call”.

  6. hmmm….
    tilifonu di la munci – un ringtone al maimutelor creatoare : ” nu raspunde, daca-i cineva” … e potrivit asa pentru munca si clienti :D:))
    pe cele personale de-a lungul timpului..over and over : Dr. Dre& Snoop – Still Dre…best ever 🙂
    desteptarea : Nightwish – Nemo 🙂

  7. fluieratul din kill bil pentru domnul meu, crazy frog pentru odraslele din dotare, youre boyfrend wants to talk to you 🙂 – pentru prieteni, beethoven pick up the phone pentru restul lumii. mai inca o chestie pentru familia extinsa, am uitat ce e, dar o recunosc prompt.

  8. Doua „mostre „am ascultat .- Ceva de sticla se spargea si o dama scapa un racnet de ti se ridica parul in cap.Si un racnet de badaran care urla :-Ridica telefonul ba , fa proast-o !!!!de inghetai.Mare este” Gradina Domnului”1

  9. Telefonul meu sună câteva secunde în tăcere. Apoi „Enjoy the Silence”. Faza finală, corală, aia de patru secunde, urmată după încă vreo trei secunde de linişte de acel „ping!” subtil.
    Mersi, Depeche Mode! Fără voi, aş răspunde automat celui care mă sună „ce mă-ta vrei?!”

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...