Tigaia

Foto Dan Marinescu

În ultima vreme sunt fugărit de tigăi. De tigăile din reclame – pentru o minimă rigoare. Într-o astfel de reclamă, Mirabela Dauer ţine o pătimaşă alocuţiune despre tigaia care i-a schimbat viaţa. N-ar fi singurul artist care a avut momente din astea de tulburătoare revelaţie. Cat Stevens a trecut şi el prin aşa ceva, a descoperit islamul şi s-a botezat Yusuf Islam. Atât a putut el, că nu-şi permitea o tigaie. Tom Cruise a descoperit scientologia şi asta l-a făcut să ţopăie ca dilitul pe la Oprah, pe canapea. Pe George Harrison l-a marcat întâlnirea cu misticismul oriental. Toţi ăştia au rătăcit astfel calea doar pentru că n-au cunoscut adevărata tigaie. Dacă ar fi servit oleacă de împărtăşanie, sub formă de chiftea prăjită în tigaia Mirabelei. eheei, ar fi ajuns departe. Harrison ar fi putut câştiga o ediţie din X Factor, iar Tom Cruise, cine ştie, putea avea şansa de a juca într-un film cu Garcea produs de Mediapro. Pe când aşa…

În altă reclamă aflu despre tigaia cu strat de ceramică produsă de nişte italieni. Evident şi tigaia asta îţi schimbă viaţa. Explică asta foarte convingător o duduie care apare în reclamă. Ignarii ăştialalţi, care n-au trecut prin experienţa asta fundamentală, de care au avut parte doar Apostolul Pavel şi deţinătorii de tigăi hi-tech, habar nu au ce e aia. Unii cred că viaţa li s-a schimbat când au cunoscut o gagică, alţii când s-au lăsat de băutură, Elena Udrea e convinsă că întâlnirea cu Cocoş şi Băsescu au fost marea ispravă, Geoană că Mihaela, Gigi că o oaie. Aiurea! Tigaia! Aia cu strat ceramic.

Altundeva există o altă tigaie care „face ceea ce nimeni nu a făcut pentru tine! Nici nu ai bănuit că ţi se poate întâmpla chiar ţie!”. Nici pierderea virginităţii nu bate experienţa întâlnirii cu tigaia aceea. Deja parcă vezi milioanele, ce zic eu, miliardele de pământeni umblând pe străzi cu tigăile la subţioară, protejate de huse speciale, ca cele pentru chitară. Şi dacă tot facem pasul ăsta de ce nu inventăm, tot ca pentru chitară, efecte speciale, pedala de compresie. Ce tigăi ar putea face Fender! Iar cei mai pricepuţi ar putea face multe parale acordând tigăi. Copiii, în tren, pe drum spre tabără, ar putea interpreta împreună o omletă la mai multe tigăi, Socaciu ar putea pune de un nou festival „Porc bun”, iar adolescenţii şi-ar trage pe telefoanele mobile solo-ul de tigaie al cine ştie cărui mare artist.

Pliantele de la mai multe supermarketuri, care continuă să-mi inunde cutia poştală, îmi promit şi ele tigăi. Într-un astfel de pliant aflu că tigaia propusă e realizată pe baza celor mai moderne tehnologii elaborate de mari cercetători. Mă gândesc că sigur există un concurent pentru NASA, undeva, specializat în tigăi. Cred că pe timpul războiului rece ( şi după aia) mulţi spioni au dat de dracu’ încercând să fure secretul tigăilor inamicului. În bunkere despre care nu vom afla niciodată, mari savanţi lucrează de zor la proiectul viitoarelor tigăi. Zona aia 51, eu ştiu sigur, e atât de secretă tocmai pentru că acolo se elaborează planurile ultra-secrete ale celor mai performante tigăi. Există indicii că anumite tigăi au fost realizate cu tehnologie extraterestră. E dincolo de orice îndoială că la Roswell nu era vorba despre o farfurie zburătoare, ci de o tigaie, pe care au pus americanii mâna. Cu ajutorul ei şi-au instalat dominaţia mondială.

Recentul avânt al Chinei e explicat tocmai de renunţarea la vechiul şi primitivul wok şi trecerea la tigaia hi-tech. Pe Ossama l-au prins americanii fiindcă folosea o tigaie veche, care distrugea vitaminele din alimente. Inclusiv noi ar trebui să fim mai atenţi pe viitor. Statul ar trebui să investească mai mult în cercetarea de profil. Universităţile ar trebui să pregătească specialişti în domeniu. România are un potenţial uriaş şi ar putea deveni unul dintre liderii mondiali în materie de tigăi, dar din păcate şi în acest domeniu suntem dependenţi de importuri. Decât să importăm tigăi americane second hand din Portugalia mai bine am… Sau nu, alea nu erau tigăi. Tigăi sunt alea înmatriculate în Bulgaria.

Gata. Suficient. Vreau să fiu atent la televizor. Cântă Mirabela şi poate zice ceva şi despre tigăi.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. Si tu fiul meu Brutus se apropie ziua mea azi am vrut sa imi fac sepucu ,am prins-o pe cadina ca mi-a cumparat pe ascuns un cadou ,da ,da ,da un Dry Cooker ,alb …. lasa ca vine noaptea si ghena de gunoi il chiama nici usturoi nu am mincat nici gura nu imi miroase !!!. :roll’

  2. Minunata inventie,nevasta-mea a achizitionat una si face bucatarie desii eu am bucatarit de cand m-a stiu.Simpatic este ca costa mai mult de jumatate de pensie lunara.Vai mie!!!Sa nu spun cat am stat acasa sa prind coletaria rapida ca a venit in vreo cinci zile.Si asta a fost cu teflon.Daca vine vorba de ceramica o s-a aiba un accident prin suicid.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....