AcasăUncategorizedVreau şi eu consul

Vreau şi eu consul

Puteţi admite că sunt un om rezonabil informat, iar când e vorba de politichii cred că nu şochez foarte tare dacă afirm că sunt chiar bine informat. Despre doamna Antonella Marinescu, care este deputat de Constanţa, nu am auzit mare lucru. Ştiam doar că există. Atât. Ca toţi parlamentarii PSD de Constanţa, face parte din cercul ocult al oamenilor lui Mazăre – la fel e fratele lui Mazăre, fiul fostului prefect Martin sau ceilalţi parlamentari pesedişti. Treaba lor în Parlament este să-l reprezinte pe Mazăre şi probabil o fac destul de bine, pentru că altfel naiba ştie ce dracu fac ei pe acolo. Dar există mereu argumentul „dacă boborul i-a votat, noi nu mai avem ce comenta”.

Din 2008, de când a devenit membră a Camerei deputaţilor, astăzi aud prima dată vorbindu-se despre doamna aceasta. De ce? Pentru că şi-a dorit să devină consul. Şi dacă asta vrea cucoana, păi atunci asta trebuie să se întâmple. Simplu. Ce o califică, pe ce se bazează pretenţiile şi aspiraţiile ei? Nu contează. A vrut în Parlament, a primit un mandat. Acum dacă vrea consul la Toronta, aşa o să se întâmple. Aşa funcţionează treaba. Politica e lampa fermecată care îndeplineşte dorinţele celor aflaţi în graţiile liderilor politici, pentru ăştialalţi, contribuabilii, sapa şi jugul.

Politicienii noştri nu încetează să laude binefacerile capitalismului şi virtuţile sistemului privat, dar când e vorba de ei înşişi nu-şi doresc decât statutul de atârnători la stat. MRU este, neîndoielnic, exemplul cel mai elocvent. Dar parcă pentru a ne convinge repede, pâna în alegeri, că nici ei nu-s mai breji, pesediştii le comit cu aceeaşi lejeră nesimţire. Cucoana asta e încă una din multele blonde pentru care trebuie să băgăm mâna în buzunar. Doamna e inginer în industria lemnului, ceea ce e ok. Avem în diplomaţie dobitoci şi mai răi, încă şi mai puţin calificaţi. Am auzit-o aseară intervenind telefonic într-o emisiune, povestind despre contul ei de facebook, iubirea de oameni şi mărturisind, cu o candoare care îndreptăţeşte bănuiala de puţinătate a minţii, că şi-a dorit să fie parlamentar, dar după primii ani, a descoperit că nu o mai satisface şi a vrut să devină consul, deci a cerut şi s-a dat.

Păi, hai monşer să ne înscriem toţi în partid şi să devenim toţi consuli, că se poate!

Mai am încă două luni în care nu o să încetez să repet că nu exista agenţi electorali mai buni pentru PDL decât cei de la USL. Fac, pe repede înainte, de parcă a intra zilele în sac, toate prostiile pe care pedelicii le-au făcut pe îndelete, în ani de zile. Încercând parcă să ne testeze limita toleranţei, a răbdării.  Pe pielea lor o fac. Şi pe a noastră, dar mai ales pe a lor.

P.S. La o fugară trecere prin declaraţia de avere a cucoanei am descoperit că are o mamă teribil de generoasă. I-a donat un teren, o casă şi mult bănet, adică 57 485 de euro şi 203 606 lei i-au fost donaţi doamnei deputat de către doamna mă-sa şi alţi 105 288 de euro donaţi de aceeaşi înstărită şi generoasă mamă a doamnei deputaţ au fost donaţi copiilor doamnei deputat. Aceeaşi generoasă mamă care i-a mai livrat doamnei încă 219000 de lei şi pe lângă ăştia încă 19600 de lei donaţi soţului deputatei lui Mazăre.  Bre, cum se face că toţi ăştia au neamuri atât de bogate şi atât de generoase?

Cred că e cazul să o iau pe mama la întrebări.

 

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. Partea tampita e ca madam asta chiar s-ar putea sa fie o imbunatatire. Fostul consul, un domn cu alura si comportament de chelner conducea un staff de adormiti cu program scurt (2-3 ore pe zi).

    Tin minte cum, la o ceremonie de arborare a drapelului se incurcau sa il desfasoare si l-au lasat sa cada pe jos (noroc cu un militian local care l-a tinut pana l-au ridicat), iar la referendum, cand le-am sesizat ca stampila e deficitara pe partea de cerneala, mi s-a raspuns cu tzavna de lucratoare la Posta: „bine, domnu’, multumim, punem tus de fata cu dumneavoastra”.

    Probabil c-o sa am ceva trebi pe-acolo in urmatoarele luni, promit sa revin cu review 😀

  2. „Păi, hai monşer să ne înscriem toţi în partid şi să devenim toţi consuli, că se poate!” Ati spus-o si asa e. asta e singura modalitate in care sa fii „cineva” in Romania, pentru ca nici o calificare, munca cinstita sau bafta chioara nu tine loc de gashka…

    De-aia m-am carat, ca dupa 23 de ani de competenta, munca si nu putina bafta, eu n-am incropit nici de o garsoniera la mansarda, ca sa nu mai zic ca am uitat ce-i aia concediu. Si carat vreau sa ramin, macar sa nu mai platesc satisfacerea capritzurilor si pamplezirurilor unor nimeni din astia, al caror singur (si mare) atu este ca se afla in gashka potrivita, si la un moment dat le vine si lor rindul… Cum i-a venit rindului si unuia ca Igas, pe linga care unul ca Mitrea (caruia i-a venit rindul cam la fel, da’ mai de mult) e chiar bine mobilat si echipat.

    Asa se face ca un scurt la cap ca Ponta (si vorba dvs., s-au vazut altii si mai penibili in functii din astea) isi da cu parerea in gard despre competentele unor oameni valorosi, ca Raed Arafat sau Mona Pivniceru, pentru care si „garanteaza” ca vor face lucrurile „cum trebuie”, cu profesionalism, de parca el ar sti ce-i aia. These are the days of our lives.

  3. Radu, imbunatatire era daca punea un om cu pregatire acolo, sa schimbi un cretin c-o pitipoanca nu-i defel o imbunatatire, cu atat mai mult cu cat functia de consul e una extrem de tehnica si de activa, nu prea ai timp s-o freci ca atasatul cultural sau altii.

    dar, in aceeasi ordine de idei, vreau sa profit de-ocazie sa-i transmit un mesaj domnului prim ministru Ponta: mămuie, n-o să mai fii prim ministru după alegeri, pentru că n-o să aveţi 50% şi totul din vina ta exclusivă. se zice că Prostovanu Geoană a pierdut pentru o rătăcire de o seară când avea toate cărţile în mână. Las-că de fapt a câştigat. dar tu nu eşti rătăcit, mămuie, tu greşeşti zi de zi, îţi pui cretinii şi cretinele de fine, fini, naşi, ba chiar rudele ăstora în funcţii publice, îi sprijini să candideze pe listele USL, îi faci consuli, o trimiti pe chioveşi la briusel… asta e şi prostie şi ticăloşie în regim continuat. Şi c-o să pierzi, nu-i grav, cum n-a fost grav nici c-a pierdut geoană, mămuie, dar asta-l păstrează pe beţivan la putere şi asta nu o să ţi se poată ierta!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...