AcasăCapitalismul proletarDe azi într-o săptămână

De azi într-o săptămână

Peste exact o săptămână americanii îşi aleg noul preşedinte. Sau îl realeg pe actualul. Sondajele de opinie indică un uşor avans al lui Romney în faţa lui Obama, 50 % faţă de 47 % – în unele sondaje. Există şi sondaje care arată un scor mai strâns (50-49), dar tendinţa e limpede. Asta nu înseamnă, totuşi, absolut nimic. Sistemul electoral american face perfect posibilă o situaţie în care câştigătorul votului popular nu obţine şi numărul de electori necesar pentru a ajunge la Casa Albă. E foarte probabil ca anul acesta să ne aflăm într-o astfel de situaţie.

O evaluare a colegiilor electorale, la acest moment, arată un scor extrem de strâns. Obama poate conta pe 237 de electori, Romney doar pe 206. Mai intră în discuţie 95 de electori, adică cei reprezentând Colorado (9), Florida (29), Iowa (6), New Hampshire (4), Nevada (6), Ohio (18), Virginia (13), Wisconsin (10).  Conform ultimei măsurători Rasmunssen, Ohio pare a se înclina tot în direcţia lui Romney, în sondajul abia dat publicităţii Romney ar fi votat de 50% dintre alegători, iar Obama de doar 48%.

Toate cele opt state mai sus pomenite, decisive pentru rezultatul final, au votat în 2008 cu Obama, care a pierdut deja Indiana şi Carolina de Nord dintre statele care i-au fost alături acum patru ani. Cum Ohio pare să fi trecut deja de partea lui Romney, pentru Obama devine esenţial să îşi asigure Florida şi încă unul din statele mari: Virginia, Wisconsin sau Colorado. Asta ar fi suficient pentru a obţine un nou mandat. Mult mai uşor de zis decât de făcut. Trebuie, totuşi, notat că, în Ohio, dintre cei care au votat deja ( da, acolo există o astfel de ciudăţenie) 62% sunt alegătorii lui Obama. Practic, pentru Romney, lucrurile sunt dramatice: dacă marţea viitoare nu îşi mobilizează alegătorii şi nu câştigă Ohio, orice şansă de a mai visa la Casa Albă sunt spulberate, indiferent de scorul din sondaje.

Mai intră acum în discuţie şi factorul Sandy. Este interesant de văzut ce fel va influenţa furtuna care tocmai a zguduit coasta de est scorurile din sondaje. Jocurile sunt departe de a fi făcute. Nu cred că Obama mai poate câştiga Florida, iar acolo se poate rupe totul. Oricum, peste o săptămână, comentăm aici împreună.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

8 Comments

  1. Foarte bun si la obiect comentariul..Factorul Sandy are potentialul sa dea totul peste cap bineinteles in favoarea lui Obama. Exact ce avea nevoie i-a picat din cer. Presedintele in toiul camapniei electorale lasa totul balta preocupat de soarta sinistratilor, totul pe un fundal sonor mobilizator si fundal cu starsandstripes fluturinde ..
    Eu sint pregatit pentru ce este mai rau. Am sa imi caut prin bibloteca daca nu cumva am aruncat cursul de socialism stiintific din facultate sa imi reinprospatez cunostiintele si un turban ieftin cred ca ma sa gasesc la shuk in Time Square 🙂

  2. Nu stiu ce sa zic… Republicanii astia n-au pe cine scoate in fata, de la Bush Sr. incoace, decit niste fosti tinerei cu bani din generatia emancipata, acum albiti la par si mai putini la minte decit pe vremuri, bine impinsi de la spate de cine trebuie. Democratii au scos la interval oameni mai prizabili. Cit despre incotro s-o cirmi in viitor, pai e clar: unde vor bancile si corporatiile, fara vreo jena fata de flacaul de la Casa Alba.

  3. „Conform ultimei măsurători Rasmunssen, Ohio pare a se înclina tot în direcţia lui Romney, în sondajul abia dat publicităţii Romney ar fi votat de 50% dintre alegători, iar Obama de doar 48%.”

    Pt ziua de luni, 30 octombrie, avem urmatoarele sondaje, referitoare la Ohio:

    Rasmussen: 50%-48% pt Romney
    Public Policy Polling: 51%-47% Obama
    Gravis Marketing: 50%-49% Obama
    CNN/Opinion Research: 48%-44% Obama
    Purple Strategies: 46%-44% Obama

    de aici: http://fivethirtyeight.blogs.nytimes.com/2012/10/30/oct-29-polling-slows-as-storm-wreaks-havoc/#more-36901

    In primul rind, avind in vedere ca rezultatele sint atit de strinse, as spune ca un analist care se respecta ar folosi o medie a acestor sondaje. (Modelul folosit de Nate Silver la „Fivethirtyeight”)

    In al doilea rind, din cinci sondaje, 4 il indica pe Obama si totusi, pt dvs cel mai important de mentionat este cel publicat de Rasmussen. De ce?

    Banuiesc, pt ca n-ati auzit niciodata pina acum de Rasmussen Reports si asta a fost poate primul rezultat care vi l-a scuipat Google.

    Care-i problema cu Rasmussen? Asta, pe scurt: o favorizare consistenta a republicanilor in sondajele publicate.

    „Rasmussen polls and analysis have been criticized by polling experts who note that they often harmonize with narratives favored by conservatives and Republicans. Indeed, the polling company is a favorite of Fox News, which has cited Rasmussen polls at least 94 times in the past three months.”

    De aici: http://mediamatters.org/research/2010/11/05/rasmussen-a-pollster-made-for-fox-news/172940

    Mai mult si aici: http://mediamatters.org/blog/2012/03/30/independent-pollster-scott-rasmussen-headlines/186270

    Daca vreti intr-adevar sa va informati despre sondajele de opinie din SUA ( si la rindul dvs sa va informati corect cititorii), una dintre cele mai bune surse este blogul statisticianului Nate Silver, Fivethirtyeight.com (vezi link-ul mai sus).

    • Domnu’, mulţam pentru completări. De fapt cam aşa funcţionează taraba asta cu blogul. Nu sunt o agenţie de ştire, nici Răcnetul Carpaţilor, nici măcar Mafalda. Eu furnizez un subiect, iar cititorii îl comentează, adaugă informaţie etc. Asta e şi ideea. Deci mulţumiri pentru completări.
      În rest, acum sper că Obama nu e foarte supărat pe mine pentru că l-am nedreptăţit. Ne împăcăm noi la o bere.

  4. Am auzit ca niste baieti se pot juca de-a institutele meteo.

    Nu ca jenantu asta (gata numit, dupa parerea mea, asa cum a fost si prima data) nu s-ar fi putut reconfirma dintr-o aruncare de zaruri masluite, da nici un ‘fenomen al naturii’ nu-i rau, asa, pentru dramatism, ca sa nu se repete atat de repede faza cu bush, sa nu sara in ochi.

    Bine, oricum sare in ochi, dar cine sa se prinda?…

    ps acum cateva zile un titlu din the guardian mi-a intors stomacul pe dos: oh, if only the world could vote sau too bad the world can’t vote sau asa ceva. apropo de relativa ascensiune a lui romney… subtilii aia plini de intelect nu puteau rata ocazia sa pupe-n cur.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....