AcasăUncategorizedSă nu ziceţi că...

Să nu ziceţi că nu v-am spus!

Declaraţia lui Videanu, aia cu formaţiunea cu cele mai multe mandate, nu e chiar aiurea în tramvai. ARD e o panaramă, dar se lucrează de zor pentru a scoate un scor de peste 30%. În cadrul ARD PDL va obţine grosul mandatelor, ori tocmai aici e clenciul. Dincolo, USL e o alianţă de partide pe bune, unde mandatele se vor împărţi. O jumătate între PSD şi UNPR, o alta între PNL şi PC.   Există posibilitatea ( de fapt în direcţia asta se tropăie) ca PDL să devină partidul cu cel mai mare număr de mandate, iar Băsescu să le încredinţeze formarea guvernului,  invocând ceea ce deja a mai spus, anume că în textul Constituţiei se vorbeşte de formaţiune politică, nu de alianţe.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Bineanteles! Doar nu s-or fi resemnat sa fie pusi la regim! Daca USL-ul a facut sa nu conteze 7,4 mil. de voturi pro demitere,atunci Basescu o sa faca sa nu conteze indiferent cate voturi pro USL!

  2. Daca e sa ma uit la „promisiunea” USL, in care unii chiar au crezut (eu zicind ca stiu mai bine, dar fiind si eu surprins mai mult decit neplacut, pentru ca prestatia baietilor de la USL este mult mai proasta decit as fi putut prevedea), si stiind ce stiu despre PDL (garnisit acum cu tot felul de sinistri, care-si zic ARD, si o ard aiurea pe la o pretinsa dreapta care n-au habar cu ce se maninca), cred ca oricine iese din jobenul basist, rezultatul pentru omul de rind n-are cum sa fie altul decit prost.

    Durerea mea cea mai mare este ca o buna parte dintre flacaii astia sint oameni trecuti prin scoli, si se pretind intelectuali…. Era o vorba, parca, a lui Petre Tutea, daca nu cumva venea mai de pe la Talleyrand, care spunea ca democratia e minunata, dar nu are criterii de selectie a valorilor. Cred ca sintem in plina democratie in Romania, ca numa’ valori n-am selectat… 🙂

  3. bineinteles ca pedeleii asta urmaresc. conditia sine qua non a desemnarii premierului e tocmai cel mai mare numar de mandate. numai ca este clar ca numarul asta, cel mai mare, va apartine (eu spun din pacate, dar asta e alta poveste) pesedeului. nu numai ca pesedeul, ca entitate unica (fara unpr) are mai multi candidati decat pnl (fara pc), dar si numarul de colegii sigure e mult mai mare decat al peneleului. altfel spus, din cel putin 55% din mandatele luate de usl, psd singur va avea cel putin 30%, in conditiile in care vor fi foarte multe colegii adjudecate cu majoritate absoluta. in timpul asta, pedeleul nu are cum sa depaseasca 25%
    altfel spus, problema partidului care da premierul e transata. problemuta e alta: acel partid poate face majoritatea cam cu orice alt partid din cele trei importante.

  4. Un căcat şi-un peştişor. De cand o alianţă politică nu este o „formaţiune politică”? Constituţia a primit aprobarea Academiei Romane, a institutului de Lingvistica Iorgu Iordan şi a Şcolii Superioare de Semiologie?

  5. Top 10 bîrfe din blocul din Roman unde s-a mutat Elena Udrea

    1) S-a descoperit că blocul din Roman în care stă Elena Udrea nu e doar comunist, ci a colaborat şi cu Fosta Securitate
    2) Într-o zi, Elena Udrea era să moară de foame pentru că n-a reuşit să găsească pe nimeni în tot judeţul să-i schimbe 500 de euro.
    3) Într-o altă zi, Elena Udrea şi-a pierdut cheile de la apartament, aşa că şi-a mai cumpărat un apartament în acelaşi bloc.
    4) Vecinii o consideră pe Elena Udrea o persoană foarte mărinimoasă, văzînd cît de grijulie şi bună e în relaţia cu beţivii care se mai pişă în scara blocului.
    5) Un vecin care a inundat-o pe Elena Udrea, s-a trezit a doua zi cu ANAF-ul şi DNA-ul la uşă, iar la avizier au apărut nişte stenograme cu discuţiile dintre el şi nevastă-sa.
    6) Încă din prima zi, ca să-şi răsplătească vecinii, Elena Udrea a construit un patinoar şi un bazin olimpic în uscătorul blocului.
    7) O vecină i-a cerut o linguriţă de zahăr, iar Elena Udrea i-a spus să nu mai fie aşa de nerăbdătoare, că mai e puţin, cam o lună de zile, şi va primi oricum o pungă întreagă de zahăr, două de mălai şi o bicicletă.
    8) Traian Băsescu e îngrijorat că Elena Udrea, după nici o săptămînă de stat în Roman, ca toate femeile din zonă, vrea să plece la muncă în Italia.
    9) Elena Udrea nu mai iese din casă, de cînd a auzit de la o vecină că maidanezii din jurul blocului nu te muşcă dacă te simt că eşti om bun.
    10) Administratorul blocului se plînge că Elena Udrea de fiecare dată cînd plăteşte întreţinerea îşi trage şi ea un 20-25% din sumă.

  6. Intrebarea este cum ia bataie ARD-Eiul ?!Dupa cum au inceput se pare ca nu ajung sa faca pragul,caci netotii fac totul ca sa infurieze populatia.Bancurile ,cu dreapta, unde toti sunt slujbasi de stat si securisti redivivus,stipendiati si hoti sadea,si se fac ca n-au mancat usturoi si nici nu pute,te apuca rasul.Macar odata sa -si fi facut iertare pentru durerile facute poporului nenorocit,dar nici vorba.O sa voteze ce-i care i-au transmis felicitari sceleratului de ziua lui ,ca cele 7.5 milioane de cetateni furiosi umiliti de scelerat si slugile lui de la parchet si UE,plus porcaria facuta dlui Diaconu nu o sa ierte nimic si in 9 decembrie vom fi razbunati.

  7. Fir-ar sa fie de „saliroza”.Am uitat ceva.Din pacate pentru onctuosul si hotul,domn Videanu ,marele scelerat a reusit s-o imbulineze cu desemnarea Dlui Tariceanu .Cum PSD-ul care avea cel mai mare numar de mandate a cerut ca prim ministru sa fie desemnat Dl Nastase.Presedintele Basescu a spus ca alianta „DA” a castigat ce-l mai mare numar de mndate asa ca este desemnat Dl Tariceanu .Cat de tampit poate sa fie Basescu dar precedentul face legea si nu poate s-o intoarca ca astat n-o mai inghite onorabilul UE .

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...