AcasăUncategorizedUn posibil scenariu

Un posibil scenariu

Cei de la PDL/ARD n-au niciun chef să se mute, pentru următorii patru ani, în baraca opoziţiei. Cum rezultatul, previzibil, de pe 9 decembrie nu le îngăduie mari speranţe, soluţia e aşteptată, ca întotdeauna, de la Cotroceni. Dacă alegerile nu mai au cum fi câştigate, când vine vorba de jocul la butoane, cei de la PDL se mai pricep. Cum partenerii lor, popularii europeni, aflaţi încă la volanul UE, n-au mari nelinişti în privinţa democraţiei româneşti, singura lor grijă fiind aceea de a se asigura că arendaşii lor storc tot ce se poate din România, aceştia nu vor avea nicio jenă să ofere sprijinul celor de la PDL, dacă le vor fi oferite, pur formal, minime pretexte.

Scenariul pe care par să se alinieze cei de la ARD e conturat pe două etape: cea de dinaintea formării guvernului şi cea de după. Pentru prima etapă este deja implementat mecanismul tradiţional de reclamare a fraudei. Care fraudă nici nu trebuie să existe, e suficient să fie reclamată, astfel încât presiunile europene să poată împinge negocierile de formare a noului guvern într-o direcţie convenabilă pentru Băsescu.

Continuarea

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. totusi, dupa juma de an de usl, pot afirma cu toata responsabilitatea ca, exceptandu-l pe basescu, e tot un drac. din interior vorbind, nu din strada, nu din presa, am constat ca absolut toate aberatiile, toate ilegalitatile, tot sistemul de pile, toate practicile de a umple cu pasarici blonde si prostolai gangavi toate posturile de la stat functioneaza, la micron, identici. Faptul ca inovatia de a suspenda angajarile si a le inlocui cu detasari provine de la Boc, nu mai constituie o scuza, dupa 6 luni. in locul retardatilor pdl, au venit retardati usl, profitand de faptul ca poti face ABSOLUT orice iti trece prin cap la nivel de personal. din ura pentru basescu, si numai de asta, voi vota USL-ul. dar nu imi fac nici o iluzie. Pentru ca lipsa totala de interes si de competenta e mai grava decait hotia, ori, intre angajati adusi de boci si cei adusi de ponta… nici o diferenta!

  2. Problema e ca indiferent de numele partidului, daca nu esti membru sau simpatizant, nu maninci o piine prea alba. Printre bugetari oricum nu mai ai ce cauta de-o vreme ca „neatirnat”, intre timp nici in presa sau televiziune nu mai e usor, chiar daca esti un „nume” (tot tre’sa vina recomandarea de la vreo parte, si in locul despre care vorbesc, azi e USL-ul), si in foamea care vine mi-e ca-mi aduc aminte despre povestile lui Montserrat Caballe despre Spania franchista: nu te dai cu puternicii, nu maninci. La propriu. De-aia mi-e chiar egal cine cistiga alegerile, in aceasta tara care cind nu e vinduta pe nimic e data pe gratis, consumata, mototolita si aruncata.

    In plus, in Romania s-a incetatenit ca regula generala o practica nefasta: oricine da la gioale oricui, pentru ca poate, si pentru ca crede ca se are mai bine cu sefii si cistiga in ochii lui. Oriunde la buget, desigur, si de vreo 3-4 ani incoace, si pe la firmele private. Homo homini lupus, doar ca nu e pentru supravietuire, e din placerea de a face rau, si din sindromul de incirduire/incuscrire si nepotism generalizat. Am vazut cum e pe pielea mea, si au vazut si altii care n-aveau drept recomandare decit competenta. Am schimbat firma, am schimbat orasul, si am dat de alte Marii, cu aceeasi palarie. Mai ca-mi vine sa spun ca tinara generatie e mai experta la de-alde astea decit leatul meu.

    Cum sa cred eu ca are ce sa se schimbe in tara? Nu-i cu cine, nu-i cu ce, si recunosc ca in ultimii ani m-am scirbit progresiv si vazind ca orice incercare de „luminare” si a unora care-ar mai pricepe ceva tot nu produce o masa critica. Nu stiu daca vreau sa fiu de fata cind s-o intimpla singurul lucru dovedit de istorie a fi in stare sa produca masa critica in Romania: foamea.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...