Duminica votului

Încă patru zile şi restul ore până la marea votăciune. Duminică înfigem garoafa în curul democraţiei române. Institutele de sondaj, foraj şi traforaj v-au aprovizionat cu cifre, ca să ştiţi cu zile bune înainte cu cine aveţi de gând să votaţi, că poate încă nu s-a dus tulburelul şi sunteţi confuzaţi. V-am zis şi eu cifrele mele, care seamănă cu alea din sondaje doar pentru ca folosim tot cifrele arabe.

Ideea e că duminică vă treziţi frumuşel… sau vă treziţi pur şi simplu, ca de obicei, cu lehamite, scârbă, scoateţi picioarele de sub plapumă şi constataţi că în casă e frig, deşi caloriferul e dezmorţit. Realizaţi că întreţinerea trebuie plătită oricum, fie că subevnţionează ăştia giga-caloria ori ba. Vă târâţi amorţiţi până la baie, daţi drumul la apa caldă şi vă spălaţi pe faţă cu apa rece care curge de acolo. Ungeţi faţa cu nişte spumă de ras întrebându-vă ce naiba va apucat să vă bărbieriţi. Pe urmă scoateţi aparatul de ras, vă uitaţi la dunga de gel de deasupra lamelor şi constatţi că s-a dus de mult. Dar mai merge de un ras vă spuneţi. Dacă nu taie, smulge. Vă clătiţi, apoi bâjbâiţi după sticluţa cu after shave. Întâi daţi cu ea pe sub nas şi realizaţi că tot nu v-aţi hotărât dacă vă place cum duhneşte sau nu. Nici nu contează. Important e să ardă la obraji.

Pe urmă vă târâţi pe canapea şi introduceţi o cafea în metabolism. Cafeaua nu e grozavă şi vă amintiţi că, pe vremea lui Ceaşcă, tot cafea din asta consumaţi, mai rar e drept, de la bişniţari. Şi parcă avea gust mai bun. Şi ţigările parcă nu erau aşa de mizerabile. E drept, pe atunci chelia nu începuse să vă lucească în creştet, iar pântecul nu trimitea buricul atât de avântat deasupra curelei. Tusea de dimineaţă. Rea. Insistentă. Daţi o fugă până la baie să repeziţi ghemotocul verzui, greţos, care a tâşnit din plămâni, pe gât şi acum clefăie pe porţelanul chiuvetei. Înjuraţi mormăit ş reveniţi, cu pas greu, în sufragerie unde constataţi că s-a răcit cafeaua. Ba s-a şi terminat. Ţigarea lăsată în scrumieră ( oh, Mirabela) a ars singură,  a părlit faţa de masă şi a lăsat un muşuroi de scrum.

Gata! E vremea să vă îmbrăcaţi. Patria vă aşteaptă nerăbdătoare, să o faceţi împreună, în cabină, după perdeluţă. Cămaşa curată. Cravată. Încă o mână trecută prin păr şi încă o repriză de tuse plus flegmă verde. Apoi către şcoală. Vă salutaţi cu câţiva cunoscuţi care par la fel e stânjeniţi că se află acolo. E sentimentul ăla de jenă, de parca v-aţi întâlnit în holul bordelului. Daţi buletinul şi aia grasă, vopsită strident, care muşcă din feliile de pâine între care s-a înghesuit o felie de salam, vă dă două buletine de vot. Şi o ştampilă. Vă târâţi spre cabină. Trageţi perdeluţa şi o faceţi. Votaţi. Cu Anastase, Miky Şpagă, Cernea, puştoaica lu’ Dragnea, Ridzi, Udrea, Oprea, Trăsculescu, Boureanu, băiatul ăla care cânta la nunţi. Sau cu cine e trecut acolo, pe hârtia aia de cea mai proastă calitate. Zbang! O ştampilă. Al doilea buletin de vot. Zbang! A doua ştampilă. Vă mai uitaţi o dată înainte să-l împăturiţi. Vă rupe iar tusea. Flegma verde aterizează pe perdeluţă. Mototoliţi perdeluţa încercând să distribuiţi flegma uniform, cât să  nu se mai vadă. Împăturiţi hârtiile, ieşiţi şi le aruncaţi în tomberonul de voturi.

Apoi predaţi ştampila grăsanei ăleia, cu ţâţe enorme şi zgârciuri de salam între dinţi. La ieşire vă întâlniţi cu alţi cunoscuţi şi repetaţi exerciţiul stânjenelii. Ajuns acasă stoarceţi ultimele picături de cafea din ibric, deschideţi televizorul şi aşteptaţi să vedeţi cum lungi procesiuni de lemingi repetă ceea ce aţi făcut şi voi până acum. Decideţi că vă e prea lene să vă masturbaţi şi încă şi mai lene să vă târâţi până în dormitor, unde femeia doarme încă. Fututul cere multă energie. Şi cafea bună. Şi nu merge cu tusea asta nenorocită. Tuse se aude şi din dormitor. Ea votează după amiază. Şi aşa v-aţi certat cu o seară înainte din cauza votului. Stai prăbuşit pe canapea şi apeşi pe butoanele telcomenzii fără să vezi, de fapt, ce e la televizor. Ai aţipit cu telecomanda în mână. Nu-ţi dai seama că televizorul a înţepenit la un rahat de film indian.

-Te-ai culcat la loc? auzi vocea femeii. Nu răspunzi. Mormăi. Realizezi că eşti într-o postură ridicolă. Ai adormit cu un picior atârnând pe lângă canapea, cu mâna sub betelia nădragilor şi cu indienii behăind din televizor.

-Mă duc să votez! îţi spune. Mormăi iar. Şi încerci să adormi la loc. Sufocat de duhoarea propriului after shave. Şi te gândeşti că mâine e zi de muncă. Şi că n-ar fi trebuit să vă certaţi. E democraţie. Votează fiecare cu cine vrea. Dacă ies ai tăi promiţi să te laşi de fumat. Apoi te gândeşti că nu merită. Ai trăi mai mult. Ai avea de mers la vot de mai multe ori. De băut mai multă cafea proastă. De dârdâit mai mult timp. De plătit de mai multe ori giga-calorii nesubvenţionate. Şi adormi, sperând că poate de data asta ai noroc. Şi nu te mai trezeşti.