AcasăUncategorizedUite aşa stăm!

Uite aşa stăm!

Hai să vă spun cum stăm. Am votat masiv pentru ca Udrea, Anastase, MRU şi toţi ăştia să nu mai intre în Parlament. Şi s-a văzut asta la urne. Acum urmează minunăţia de democraţie românească: toţi ăştia vor intra în Parlament, deşi au obţinut voturi cât ai noştri la Eurovision. Şi pentru ca asta să se întâmple se suplimentează numărul de parlamentari, până la cinci sute cincizeci şi ceva. Pe banii noştri. Uraaa! Victorieeee!

Atât. Mai multe vorbim mâine.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. ORDONANTA DE URGENTA
    La facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni sa prospere, a hotarat sa dea printr-o „Lege Divina” fiecarei natii cate doua virtuti.

    Astfel, El i-a facut :
    – pe elvetieni – ordonati si respectuosi fata de legi;
    – pe nemti – disciplinati si rationali;
    – pe englezi – perseverenti si studiosi;
    – pe japonezi – muncitori si rabdatori;
    – pe unguri – hotarati si buni meseriasi;
    – pe francezi – culti si rafinati;
    – pe spanioli – veseli si ospitalieri… samd.

    Cand a ajuns la romani, I-a spus ingerului consilier care isi nota: – romanii vor fi inteligenti, cinstiti si buni politicieni…
    Dupa ce a publicat-o in „Monitorul Celest”, ingerul a remarcat:
    – Doamne, ai dat tuturor popoarelor cate doua virtuti, iar romanilor, trei. Oare, in acest fel, nu cumva ei ii vor depasi si exploata pe toti ceilalti ?
    – Aoleu, asa e ! Ai dreptate ! Atunci, sa revenim cu o „Ordonanta de
    urgenta”: „Pentru ca virtutile Dumnezeiesti, odata acordate, nu se mai pot lua inapoi, precizez ca nimeni nu va putea avea si folosi mai mult de doua virtuti in acelasi timp!”

    Si astfel, se explica de ce romanii…
    – care sunt inteligenti si cinstiti, in nici un caz nu fac politica;
    – cei care sunt cinstiti si fac politica, in mod sigur nu sunt inteligenti;
    – cei care fac politica si sunt inteligenti categoric nu sunt cinstiti.

  2. Da’ de muncit cine mai munceste? Ca sistemul asta D (systeme debrouillardise) are nevoie de o gazda pentru paraziti? Ca de parazitat intre ei pulamentarii, nu prea cred…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...