AcasăOy-oy!Nu-mi plac ăştia!

Nu-mi plac ăştia!

În primul rând nu-mi place chestia aia lor, muzica lor. Dar ajungem şi acolo. S-o luăm metodic:

– Mai întâi sunt ţoalele. Şi accesoriile! Pline de pietricele, sclipiciuri, firişoare aurii şi cu logo-ul la maximă vedere. La astea se adaugă lănţoaiele de aur. Multe, groase, cu zăngănele de tot felul.

-Aproape toţi sunt rotofei de plezneşte şoriciul pe ei.

– Am înţeles că nu există nuntă, eveniment, întâmplare fără ei, dar acum văd că au şi o televiziune doar a lor.

– Sunt obsedaţi de maşinile de neam prost.

– Mă calcă pe nervi felul în care tratează ăştia femeile.

– Textele pe care le cântă sunt de o lăudăroşenie insuportabilă.

–  Cântările lor se fac mereu doar pentru bani.

– Nimic nu-ţi strică ziua mai tare ca atunci când se întâmplă să stai la semafor şi din maşina de alături urlă muzica lor.

– Înainte de revoluţie n-ai fi văzut aşa ceva la televizor, acum sunt prezenţi peste tot.

– Ăi mai mari dintre ei musai să-şi adauge lângă nume şi locaţia.

– Ca şi cum n-ar fi fost destul de enervanţi şi aşa, se mai bagă şi prin campaniile electorale, cu cântările lor.

– Nu plătesc impozite!

– Şi-au făcut palate cu bani jumuliţi de la fraieri îmbogăţiţi, de genul lui Becali.

– În fine, am ajuns la muzica lor. Personal nu-mi dau seama când se termină un cântec şi când începe altul, toate seamănă între ele. Textele sunt vai de mama lor, despre bogaţi, săraci, curve, fericire şi cât iubeşte nu ştiu cine pe nu ştiu care. Ritmul e monoton, de inspiraţie orientală.

Asta e. Nu-mi plac popii!

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

20 Comments

  1. Rabbi, ma tem ca nu prea ai dreptate cu ‘ritmul de inspiratie orientala’; ce credem noi ca este folclor românesc este o suma de facaturi, ma tem.
    De ce cred asta? Pai, printre primele lucrari de muzicologie românesti – ma refer la Dimitrie Cantemir, de care aproape nimeni nu stie ca a fost, printre multe altele, si un muzician desavârsit – ritmurile orientale sunt preponderente; cele 45-50 de compozitii originale ale lui Cantemir sunt atât de orientale de te întrebi : care este adevaratul suflet românesc, muzicaliceste vorbind?
    Apoi ma refer la Anton Pann : nimeni nu cunostea folclorul românesc mai bine ca Pann, a demonstrat-o prin Povestea Vorbii. Dar muzica populara româneasca, culeasa de Pann direct de la sursa, are sonoritati orientale atât de evidente, ca te cutremuri.
    Eu cred ca pasoptistii, educati la Paris si cu sensibilitate muzicala educata „de tip occidental”, carora Orientul, Balcanii si Poarta le puteau, au fost cei care au denaturat folclorul românesc, fie prin culegere si fixare selectiva (doar lucrurile care sunau „occidental”), fie prin corijare sau chiar înlocuire cu lucrari „occidentale”.
    Asa s-ar putea explica succesul foarte larg, la un public imens, al manelei : maneaua este în fibra noastra, suntem balcanici si de la portile Orientului, sa nu ne îmbatam cu apa rece. Poporul român nu s-a format nici cu sarabanda sau flamenco, precum spaniolii, nici cu giga, gavota sau chaconne precum francezii, nici cu menuet sau tarantella sau saltarella precum italienii etc., ci cu ritmuri de la portile Orientului, dupa sute de ani de dominatie otomana.
    De-aia propun sa ne împacam cu maneaua, este a noastra. Nici mie nu-mi place în mod deosebit, iar textele îmi repugna. Poate o ajutam pe manea sa se slefuiasca un pic, dar pentru asta trebuie sa se slefuiasca publicul tinta…

    • Stai liniştit, monşer. :)))) E fain ce scrii, discutabil, merită un taifas, dar eu făceam doar un banc, deci nu chiar locul cel mai potrivit pentru discuţii serioase.

  2. Eu am facut eroarea de-a incerca sa vad ce (si daca) s-a mai comentat ceva la ‘expresii’, astfel ca am trecut cu privirea si peste faza cu popii, ceea ce-a echivalat cu disparitia surprizei. Dar si-asa am ris cu lacrimi, textul e demential. :)))))))))))))))))

  3. Da. Nu-mi plac nici manelistii, nici popii, si nici aia carora le plac manelistii si popii, si nici aia carora le plac aia carora le plac manelistii si popii, si asa mai departe, in vecii vecilor amin.

  4. N-am ascultat vreo manea in viata mea.Culmea e ca pe vremea lui Ceasca si m-a uitam la sarbi ,la televiziunea lor ,si astia incercau sa „indrepte”niste „manelisti”ai lor.Au inceput cu cititul textelor fara muzica,monoton si fara intonatie.Dl-e era un haz de mureai de ras de ce puteau sa „comita”astia desi „manelistii lor erau mai spalati decat ai nostri.Si am devenit agnostic de la varsta de 5 ani cand am fost dat afara din biserica unde eram trimis de parintii mei la ore de religie.Atatea intrebari am pus incat popa l-a rugat pe tata-l meu sa nu ma mai duc la ore ca prabusesc ortodoxia cu asemenea intrebari jenante.La asemena cler asa rezultate.

  5. N-am ascultat vreo manea de cand exist.Dar imi aduc aminte de o chestie draguta pe vremea cand urmaream televiziunea Yugoslava care era si asta infestata de un fel de „manele”sarbesti.Ca sa le „vestejeasca” au facut un program in care niste actori citeau monoton toate textele manelistilor.Starneau un haz nebun desii manelistii lor erau mai spalati decat ai nostri.Bineinteles ca n-au reusit nimic,prostul gust si lipsa de cultura atrage bizonul de ori ce natie ca mustele la „rahat”.Si apropo’ de mancatorii de prescuri din pricina lor am devenit agnostic de la cinci ani pentruca m-au dat afara de la orele de religie trimis fiind de catre parintii mei ,pentruca am pus atatea intrebari asupra catehismului incat „popa”l-a rugat pe tatal meu sa nu ma mai trimita la ore pentruca zdruncin din temelii ortodoxia.Cu asemenea cler ,asa rezultate.Cunosc mai multe de cele sfinte citite din carti decat un teolog si raman un ateu desii eu respect toate credintele si pe ce-i ce cred cu adevarat in Dumnezeire.Nu e cazul celor ce se imbrancesc si se injura ca sa ajunga la apa sfintita si la pupat moaste.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...